TRADIȚII - Ce trebuie să faci în seara asta

Suntem în ajun de Moș Nicolae, un personaj de care se leagă obiceiul primirii de cadouri. Copiii sunt acum în așteptarea lui, își lustruiesc ghetuțele și așteapă cuminți să vină Moșul. Copiii neascultători primesc în schimb nuielușe, un cartof sau cărbuni.

TRADIȚII - Ce trebuie să faci în seara asta

„Suntem în perioada îmbătrânirii timpului, foarte bine reprezentată în imaginarul tradițional de prezența unor figuri precum Moș Indrei, Moș Nicolae, Moș Crăciun. Anul e personificat, el renaște, ajunge la maturitate, îmbătrânește și moare simbolic. Pentru a se putea întâmpla acest lucru, este nevoie de o implicare a tuturor elementelor capabile să medieze între profan și sacru, între ordine și dezordine.

Moș Nicolae este un astfel de "personaj", el păzește locul unde Soarele atinge locul cel mai de jos, existând pericolul de a cădea și de a dispărea în afundul mărilor sau pământului. El nu lasă Soarele să pice, ci îl va ajuta, împreună cu Moș Crăciun, să își reia mișcarea de urcare. Să nu uităm că cele două sărbători încadrează solstițiul de iarnă, un moment periculos, când negura poate să ia în stăpânire Pământul, ceea ce ar conduce la instaurarea dezordinii, a Haosului.

Moș Nicolae e reprezentat ca un Moș, cu barba albă, călare pe un cal alb, o figura solară, așadar. În aceeași idee, a refacerii stării de armonie, Moș Nicolae ne apare ca Moșul cel darnic, mai ales pentru copii, pentru că renașterea Cosmosului și anularea Haosului trebuie începută de la această vârstă. Darul ne trimite la ideea de răsplată, copiii, dar nu numai, vor găsi sub perină, în spațiul românesc tradițional, dulciuri, fructe, dacă au fost cuminți, dacă au făcut binele. Dacă nu, apare absența darului. Darul are funcția de a permite refacerea întregului, a unității familiei. Nuielușa magică o primeau toți, este vorba despre ramura de măr, adusă în casă de către cea mai bătrâna femeie a casei, uneori chiar din Ajunul Sfântului Andrei și cu care erau loviți acum cei răi. E o pedeapsă ritualică această lovire cu ramura aparent uscată, dar care conține în ea seva noului rod, trimițând la aceeași idee, a morții simbolice a răului, neascultării și renașterii bunului și binelui.

Bătaia/lovirea ritualică pe umăr intră în seria mai largă a gesturilor reparatorii, obligatorii pentru menținerea unei stări de armonie la nivel micro și macrosocial. Este important că este ramura de măr, pe care o vom regăsi în colinde ca ramura înflorită, care și-a produs efectul asupra întunericului, dezordinii, ajutând la reinstaurarea luminii și la refacerea echilibrului dintre rău și bine. Târziu, mai ales în mediul urban, apare ghetuța din fereastră sau de la ușă la noi. Moș Nicolae își scutură de regulă barba albă, lăsând asupra pământului o mantie albă, un alt tip de "dar", pregătindu-se noul rod, pentru că albul ne apare ca semn al protecției, asigurăndu-se semințelor din pământ, dar și mugurilor de pe ramurile pomilor căldura necesară încolțirii. Nimic nu este gratuit în gândirea și în gestualitatea tradițională.

Totul are sens și rost. Este nevoie de dar ca dăruire în aceste momente primejdioase ale Timpului cosmic, ele ne aduc aminte că aparținem și că avem responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Darul trebuie să aibă un sens, să semnifice ceva, să ne apropie; nu contează cantitatea, ci calitatea gestului și a gândului”, spune Delia Suiogan, etnolog. 

H.D.