OBICEIURI UITATE - Cum se vindeau copiii în trecut, pentru a-i proteja

Vânzarea copiilor în satele maramureșene nu era ceva total neobișnuit. Însă nu era vorba despre o vânzare reală, cu de una simbolică, rituală, ce avea menirea de a-l proteja pe cel mic.

OBICEIURI UITATE - Cum se vindeau copiii în trecut, pentru a-i proteja
Copilul era vândut simbolic pentru a fi protejat Foto: dragomiresti-maramures.ro

Obiceiul de a vinde simbolic un copil este foarte vechi, iar țăranul din vechime asocia acest act cu protecția copilului. Exista credința populară că, prin vânzarea lui și rebotezarea, spiritele rele îi vor pierde urma. Așa se explică de ce în unele sate din Maramureș (și nu numai) putem întâlni nume precum Lupu sau Ursu, nume pe care copiii l dobândeau după ce erau „tranzacționați”.

Obiceiul îi viza pe copiii care se îmbolnăveau des și viața lor era mereu amenințată de vreo boală gravă.

Exista un întreg ritual care trebuia respectat întocmai. Mama, îngrijorată de starea de sănătate a copilului, chema o vecină căreia să-i vândă copilul bolnăvicios. Dialogul dintre cele două se purta la fereastră, iar prețul era unul simbolic, precum o cană de mălai sau doi, trei lei. Schimbul se făcea tot pe fereastră, iar cea care cumpăra copilul îi schimba numele. Astfel, numele lui de botez era pierdut, prin urmare primea alt nume, care, în credința populară, avea rolul de a păcăli spiritele rele, care îi amenințau viața copilului, astfel încât acestea să nu-l mai găsească.

După ce se îndeplinea rituaul vânzării copilului, uma o întragă scenetă pusă la cale pentru ca micuțul să ajungă din nou la mama lui naturală. Astfel, mama de schimb se plângea că e săracă și că nu-l va putea crește, rugând-o pe mama reală să aibă grijă de copilaș până când va crește mare. Mama își ia, astfel, copilul înapoi, credința populară era aceea că, moartea, sau spiritele rele, îi pierd, astfel urma.

Etnologul Pamfil Bilțiu explică în Studii de Etnologie Românască, volumul 1, că „în familiile în care surveneau decese succesive era îndătinat ritualul vinderii ocpilulului, ritual care înregistrează diferențieri de la o așezare la alta. La Costeni (din Maramureș, n.r.), copilul era vândut unri femei care avea noroc la copii. Mama își dădea copilul pe fereastră, rostind formule orale care ne trimit la descântece (...). Femeia care lua copilul pe fereastră primea doi, trei lei și înapoia copilul pe ușă”, explică el.

În același volum, etnologul Pamfil Bilțiu mai spune că în Lăpuș (Maramureș), moneda pe care mama o primea la vânzarea copilului era păstrată până când copilul creștea mare. „Ritualul vinderii copilului are o largă răspândire în folcorul românesc, fiind atestat în Ttransilvania, Moldova, Bucovina. De asemenea, a fost atestat în Țara Oașului, precum și în Macedonia”, mai spune etnologul.