VIDEO – MARAMUREȘ – Ioana Luțai, preoteasa din Săpânța care pictează icoane pe sticlă, folosind foiță de aur

449

Pictura  a fost înotdeauna pasiunea ei, de care s-a ocupat în timpul liber. Era preocuparea perfectă pentru sezonul rece, când se stă mai mult în casă. Așa a început, în 1994, după ce a aflat câte ceva despre tehnica picturii pe sticlă de la o femeie din Ocna Șugatag.

Astăzi, Ioana Luțai pictează icoane care se vând în toată lumea, fiind căutată în special de turiștii care vizitează Cimitirul Vesel din Săpânța.

Icoanele ei au, majoritatea dintre ele, foiță de aur pe dos, pentru a ilustra aurele sfinților sau fondul picturii. Chiar dacă în comerț există produse care imită aurul, ea preferă să lucreze cu foițe de aur originale. „Nu e chiar așa de scump, iar valoarea unei icoane nu constă în bani. O icoană terminată e ca o rugăciune”, spune Ioana Luțai, arătând că citează un preot pe care l-a întrebat dacă ar trebui să se roage mai mult înainte de a începe să picteze. „Unii spun că se roagă mult înainte de a face o icoană. Eu nu pot să spun că mă rog, dar uneori îmi vine o idee noaptea, sau în momente diferite ale zilei. și chiar i-am zis unui preot că sunt supărată că nu fac multe rugăciuni înainte de a face o icoană și preotul mi-a zis că e foarte adevărat că trebuie să te rogi de câte ori începi un lucru, dar orice icoană terminată e o rugăciune mare, făcută. «Gândiți-vă că dacă ați făcut o icoană și ați dat-o la cineva, omul ăla se închină la icoana făcută de dumneavoastră. E lucrul dumneavoastră și e mult mai mult decât o rugăciune»”, explică ea mesajul preotului.

De la vopsea cu gălbenuș de ou, la foița de aur

A învățat să picteze de la o femeie din Ocna Șugatag, care a venit la un târg, la Săpânța. A întrebat-o așa, într-o doară, cam ce presupune pictura pe sticlă. A aflat doar câteva elemente principale, restul a fost munca ei. „Mi-a spus așa, ca și cum ai spune unui copil, convins că oricum nu înțelege nimc”, mai spune ea acum glumind. Însă a înțeles și a continuat să învețe și să experimenteze, iar cel care a susținut-o și a încurajat-o mereu a fost chiar soțul ei, preotul Grigore Luțai. „El a văzut că îmi place să desenez și a insistat să încerc să fac și icoane pe sticlă. Când am terminat-o pe prima, nu mi-a venit să cred că eu am făcut-o. Poate par lipsită de modestie, dar am fost foarte bucuroasă”, rememorează ea.

La început a folosit vopsea la care adăuga gălbenuș de ou, pentru a face vopseaua mai rezistentă. „Are și aderență mai bună și nu mai crapă vopseaua în timp”, explică ea. Acum, însă, vopseaua pe care o găsește în comerț este de o calitate foarte bună și nu mai are nevoie să folosească gălbenușul de ou. În plus, spune ea, foița de aur pe care o pune pe dosul icoanelor le dă un aspect aparte. „E chiar foiță de aur și se găsește în comerț, la magazinele de artă plastică. Nu e chiar așa de scumpă”, mai spune ea. La magazinele de specialitate, un pachet cu 100 de coli ce au domensiuni de aproximativ 10-15 centimetri lungime și lățime costă puțin peste 100 de lei.

Două lucrări de suflet

Deși a vândut multe icoane prin toată lumea și a participat la multe expoziții, două dintre lucrările ei sunt păstrate în casă și spune că nu s-ar despărți de ele niciodată.

Pentru toate celelalte are un spațiu special amenajat în curte, unde sunt expuse toate lucrările ei. Iar turiștii au de unde să aleagă.

A avut expoziții personale la București, la Sibiu și în alte orașe din țară, iar acum urmează să deschidă un magazin propriu chiar în Săpânța. Însă, menționează ea, bisericii nu a vândut niciodată o icoană făcută de ea. „Nu am vrut să se spună că preotul se folosește de asta și cheltuie banii pe icoanele făcute de soția lui. Nu am vrut să amestecăm lucrurile”, mai arată ea.

 

Angela SABĂU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here