INEDIT – Povestea nefardată a podurilor noi din Maramureș

465

Într-o aceeași zi, din pură întâmplare, am ajuns să discutăm cu autorităile din fiecare localitate care are în lucru sau urmează să aibă poduri peste Someș. La Seini, Fărcașa și Ulmeni, sunt poduri în lucru sau gata să înceapă. Cu concurența de rigoare, cu contestări, iar noi considerăm aceasta un fapt absolut pozitiv. Podurile se vor face, până la urmă, poveștile și bărfele vor deveni istorie, dar maramureșenii vor fi câștigați, având treceri auto de la Seini spre Pomi-Ardusat sau spre Satu Mare, de la Ulmeni spre Șomcuta Mare, de la Fărcașa spre satele aparținătoare comunei Satulung, toate cu bătaie spre drumuri europene.

La Seini, ne spun autoritățile locale, sunt făcute cele
38 de foraje de 18 metri adâncime, sunt turnate pe partea noastră două pile
și  culeie, dincolo o culeie. Podul e
similar cu cel de la Ulmeni, are același proiectant. Termenul ar putea fi
depășit, dar din motive temeinice, e vorba de doi ani, dar în lunile de iarnă
nu se poate lucra efectiv. În 202, înainte să înceapă iarna, podul de la Seini
va fi finalizat. Plățile către firma executantă din Arad sunt la zi, la
lucrările făcute, fondurile necesare sunt alocate.

În Fărcașa, se așteaptă acordul pentru finanșare de la
București pentru un pod peste Someș și unul peste o vale locală, primarul
Stegeran e încezător că într-o lună, maxim în două are răspuns.

La Ulmeni, primarul Lucian Morar ne explică, nouă și
locuitorilor din zonă ce se tot întreabă de ce nu e gata podul. Problemele sunt
mai ample și au legătură cu o viziune sau o lipsă a ei în ce privește
conexiunile maramureșului cu vecinii. ”Autoritățile județene ocolesc Ulmeniul.
Drumul Nordului ne ocolește. Județul Sălaj a venit cu drum modernizat până la
limita cu Maramureșul. Noi n-am putut să unim de la Benesat prin Ulmeni până la
Gârdani, unde vine Drumul Nordului. Ar fi cam 15 kilometri. Podul peste Someș
era atributul Consiliului Județean, a trebuit să fac tot felul de plecăciuni să
pot construi podul. Și aș vrea să le explic oamenilor, îmi asum o parte din
vină. Oameni au așteptări. Timpul e mai mare cu un an și ceva. La vremea aceea
am avut de trecut de la un partid la altul ca să pot să fac podul. Dar să
lămurim un lucru. Podul de la Ulmeni, în clipa în care vor circula mașini peste
el, va costa mai puțin de două milioane de euro. Eu zic că îl terminăm anul
acesta. Ne-ar lega de drum european, dar tot pe drumuri proaste, deocamdată.
Revin. În același timp, același pod de la Seini va costa cu 70% mai scump, cu o
valoare mai mare. Aceeași soluție, același pod. Va fi 3, 6-3,7 milioane de
euro. E o diferență considerabilă. La noi, cum a crescut prețul la oțel și
altele, cu o investiție subfinanțată, mai ales că mi s-a spus…aștia sunt
banii. Banii pe care-i plătim sunt mai puțini decât prețul de pe piață.
Constructorul va pierde câteva sute de mii bune, la final. S-au făcut eforturi
majore, pentru acest pod. Până la urmă îl finalizăm, poveștile vor deveni
istorie, ne vom bucura de pod.”, spune primarul Morar.

S-a vorbit și despre o inadvertență în ce privesc
materialele, o bârfă cum că oțelul adus de Ulmeni a fost adus din China via
Serbia și nu are avise UE. Morar nu știe bârfa, dar are alta. ”Eu auzeam că cei
care fac sudurile speciale, în șapte straturi, n-au panson. Nu știam ce e,
credeam că e ceva sculă, aparat. Câteva luni m-am tot întrebat. Ca să reiasă că
pansonul era ștanța, legitimația fiecărui sudor, cum că răspunde pentru suduri.
N-au panson, nu pot suda… Sigur, greu se găsesc acei sudori, meseriașii de
orice fel sunt tot mai puțini. Îmi amintesc de doamna ministru Katy Andronescu,
cu surle și trâmbițe, după ce că ea a pus capăt școlilor profesionale, a pus
capăt meseriașilor din țara asta. Nu-s sudori, instalatori, strungari,
betoniști, nici frizeri nu mai sunt!! Cu oțelul nu am auzit, voi verifica. Data
viitoare când ne vedem am un răspuns”, spune edilul orașului Ulmeni. Și mai are
detalii spumoase, de tip românesc sadea. Incredibile cifre și situații…

”Vreau să vă mai dau o cifră, cei din zonă știu, cunosc.
Reabilitarea podului de cale ferată de la Ulmeni, respectiv schimbarea a doi
piloni  și vopsirea podului, a durat vreo
7 ani de zile și a costat vreo 7 milioane de euro!!! Podul CFR-ului,
reabilitat… Încerc să fac oamenii să înțeleagă că noi facem eforturi. Noi îl
facem de nou la jumătate și la sub o treime din bani. Știu la ce faceți aluzie,
finalizarea lui în perioada electorală, nu cred că am asemenea emoții în ce
privește viitorul meu în localitatea Ulmeni.” încheie edilul

Nu e singurul proiect autohton. Dar sugerează
incapacitatea și reaua credință a actualei puteri. ”Orașul Ulmeni a fosdt
văduvit, ca alte 70 de comune forțate să devină orașe, să nu putem depune
proiecte pe zone rurale. Nu am avut acces la fonduri europene pentru că eram
oraș, unul struțo-cămilă, cu opt sate, nici unul cu 2000 de locuitori, în total
avem 7700 de locuitori. Din start ne refuzau, nu eram eligibili. Acum, s-a
deschis pe ADR o axă unde ne-au primit, dar am avut de făcut un artificiu. Am
devenit eligibili…  Mi se spune că n-am
punctaj! Că au fost primari care au depus mai repede, unii au avut informația
mult mai repede ca mine, știu condișiile. Cine? Cei care au culoarea potrivită!
M-au băgat, cu două proiecte de vreo 6 milioane de euro, la comun cu toată
lumea. Cei care au avut acces și la alte axe. Eu vă spun. O să merg în Capitală
și sunt hotărât să fac protest extreme, să fac greva foamei în fața Guvernului
sau a ADR-ului. Nu e corect să ai reguli diferite. Un proiect e să construiesc
o clădire, o școală nouă, pentru a centraliza învîțământul. E corect, pe la
sate nu e nivelul potrivit. În Ulmeni nu am spațiu. Voi mai construi o școală
cu clasele 1-4. Nu mă lasă să extind liceul, de ce sunt și cei de liceu și
gimnaziu. Am găsit locația să fac școala. Apoi, principala problemă a noastră e
că nu am drumuri modernizate. Ca să le asfaltez, ca să depun un proiect
integrat, trebuie să fac o componentă socială, culturaă, de învățământ, peste
50% ca valoare, apoi să demonstrez că trebuie să asfaltez ca oamenii de pe acea
uliță să ajungă la acea clădire. Să înțeleagă lumea, de ce fac clădirea. De
aceea, ca să pot face drumuri! O clădire care, să fiu sincer, nu s-ar fi impus!
Altele sunt necesitățile oamenilor! Eu ca să depun proiecte, la fiecare am avut
cheltuieli de 50-60.000 de euro. Pentru noi, e o greutate. E plin dulapul din
spatele meu de proiecte!”, concluzionează primarul Lucian Morar.

Alexandru RUJA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here