BAIA MARE- Turnul Ștefan, simbolul orașului

25

Așezat în nordul umbros, cu o tainică poartă de intrare în lumea muntelui, orașul Baia Mare vorbește și azi despre monumentele medievale pe care le deține și despre farmecul și misterul vremurilor de odinioară.

Baia Mare este atestată documentar în 1323,atunci când regele Carol Robert Anjou emite un document în care este pomenit orașul sub numele de Rivulus Dominarum (Râul Doamnelor).
Căutând mai adânc în negura vremurilor de odinioară, reiese că primii locuitori s-au așezat aici datorită resurselor din zonele de munte iar alături de ei au fost aduși meșteri străini, cunoscători ai tainelor adâncurilor, denumiți „oaspeți”.
Puțini sunt cei care astăzi știu că prin Centrul Vechi al orașului s-a jucat și a copilărit cel mai mare rege al Ungariei, Matei Corvin. În perioada de vârf, de plină dezvoltare a orașului, Baia Mare a aparținut guvernatorului Transilvaniei și regele Ungariei, Iancu de Hunedoara.
Dacă strămoșii noștri, dacii, obișnuiau să sărbătorească victoriile împotriva dușmanilor, pe vârfuri de munte în adevărate nedei, urmașii lor, voievozii de mai târziu, ridicau în cinstea victoriilor câte o mănăstire sau (în cazul lui Iancu de Hunedoara, un turn clopotniță așezat lângă catedrala romano-catolică Sfântul Ștefan).
Deși a suferit multe distrugeri de-a lungul timpului, provocate de incendii și intemperii, monumentul a fost reabilitat de fiecare dată, fiind un martor principal al istoriei acestor locuri.
Acest turn este mândria și principalul obiectiv istoric al orașului nostru. Mare mi-a fost bucuria când într-una din zile, am urcat în acest turn. Am trecut pe scara de piatră în formă de spirală, la început cu inima strânsă iar apoi cu mai mult curaj, am urcat pe scările de lemn care duceau spre camera ceasului ca la final să ajung pe balconul impunător al turnului.
Experiența din turn m-a făcut să fiu măreață, să mă bucur de cea mai frumoasă panoramă a orașului, văzând toate satele din împrejurimi dar și faptul că avem un asemenea obiectiv turistic cum puține orașe din Europa au.
Îndată ce am coborât din turn, mi-am amintit că acolo este locul unde s-a lansat romanul „Ultimul popas în infern” (carte scrisă de Nicoară Mihali) .Tot în același loc, regretatul Paul Antoniu a inițiat, în anii ’90, seria de întâlniri literare botezată ”Poezia din turn”. Poeții orașului erau chemați să recite din compozițiile proprii, persoanelor care vizitau obiectivul, făcându-i astfel curioși să afle istoria și importanța acestui monument legendar.
Cei care ajung în vârful monumentului istoric vor fi plăcut impresionați de măreția orașului. Acolo timpul parcă se oprește și se revarsă o parte din legenda acestui oraș. Turnul străjuiește Centrul Vechi al așezării și ne atenționează că „timpul este o valoare de sentiment: pentru unii trece prea repede, pentru alții prea încet”, după cum spunea George Călinescu.

 

Bianca NEMEȘ

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here