MARAMUREȘ – Munții noștri aur poartă!…

523

Daca privesti in jur, la judetele vecine, constati ca fiecare are cate o resursa, doua, de baza, un atuu sau un punct forte. Maramuresul, si o spunem fara patriotism local ieftin, abunda de resurse. Cele mai multe nefolosite. De exemplu, judetul Salaj are carbune brun, gips, alabastru, calcar, nisip silicios si cuartos, caolin. Plus ape minerale termo si balneo. Modest. Judetul Bistrita Nasaud ne impartaseste soarta… e bogat dar degeaba, nu se exploateaza mai nimic. in structura geologica a judetului Bistrita-Nasaud exista o varietate mare de roci si substante: minereu de fier, minereu polimetalic, minereu de cupru, pirita cuprifera, pirita, minereu auro-argentifier, andezit industrial si de constructii, dacit industrial, calcar industrial, roci caolinizate, nisip si pietris, tufuri industriale, marmura, calcar ornamental. Resursele naturale din judetul Satu Mare sunt reprezentate de zacamintele de minereuri complexe (pirita, zinc, plumb, aur si argint) si de fier (limonita, siderita si perlita), lignit, andezit, gresii, calcare, pietrisuri, nisipuri si argile, zacaminte de betonita, precum si de luturi caolinoase, pamanturi colorate, hidrocarburi.

# Maramures, plai cu flori

in judetul Maramures se gasesc acumulari de minerale cu compozitii diferite. Cele mai importante resurse minerale de pe teritoriul judetului sunt minereurile polimetalice de la Ilba, Nistru, Baita, Herja, Baia Sprie, Suior, Cavnic, Baiut, Poiana Botizii, }ibles, Baia Borsa si Viseu. Mai sunt mineralizatiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borsa, Viseu;mineralizatiile auro – argintifere de la Sasar, Valea Rosie, Dealul Crucii, Suior, Baita; acumularile de minereu de fier si mangan de la Razoare; depozitele de bentonita de la Razoare si Valea Chioarului; acumulari de sisturi bituminoase in raza localitatilor Viseu, Borsa, Sacel, Tg Lapus; mai avem puzderie de roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, pietris si nisipuri in albiile majore ale raurilor Somes, Lapus, Viseu, Ruscova, Tisa, Iza; plus roci silicoase pentru

abrazivi, conform unei analize facute public de BNR. Maramuresul mai are o resursa majora, tot mai valoroasa azi. APA. Nici ea pusa in valoare total, dovada stand acumularea Runcu, inceputa in anii 1985-1986, nefinalizata nici azi, desi ar putea alimenta cu apa potabilaa zeci de mii de locuitori ai Maramuresului, pana dincolo de Sighet, prin cadere, fara costuri de pompare. „Regimul precipitatiilor determina, la nivelul judetului Maramures, o retea hidrografica densa, insumand o lungime de peste 3100 km, in medie 0,5-0,7 km/km2.” Judetul mai dispune de 14 lacuri naturale situate in zonele montane si depresionare, precum si de 14 acumulari de interes local si piscicol si pentru agrement (lacurile glaciare Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescu, Izvorul Bistritei Aurii, precum si lacuri de dizolvare si prabusire ale unor ocne cu exploatari de sare ca Ocna sugatag si Costui. Lacurile de acumulare au o suprafata de 162,3 ha.

#|n traducere…

Romaneste spus, ca resurse naturale suntem in orice top posibil. Ce nu se enumera acolo sunt resurse care nu s-au mai exploatat la momentul adunarii datelor, sunt anterioare. Adica titei de la Sacel, sare de la Costiui si Ocna Sugatag, precum nici prospectiunile de uraniu facute in zona Repedea si Poienile de sub Munte… Avem deci aur, argint, plumb, alte metale, petrol, sare, la care, adùgam noi, suntem in topul national al ofertantilor de lemn, apoi de fructe de padure. Din pacate nu valorificam lana, e aruncata pe camp de oierii dezamagiti ca nu mai exista piata. Ce se exploateaza insa din toate bogatiile Maramuresului? Cele care nu necesita o investitie majora. Lemnul, evident. Ciupercile si fructele de padure. Vanatul. Si forta de munca ieftina, nu? Toate cu investitie minima si profit maxim! „Va reamintesc ca Maramuresul in totalitate a fost padure regala, asa ii e si prima atestare documentara. Cu asezari ici colo. Apoi, a fost acoperit in proportie de 80% de padure. Acum, ne laudam cu 40% padure. |n 200 de ani am ras jumatate. Faceti calculul pentru viitor. Lemnul este cea mai rentabila resursa posibila, mult mai valoroasa ca aurul. Iei drujba, tai, cari, vinzi. Fara prelucrare, flotatii, topitorii, zeci de muncitori”, spune un inginer silvic sub anonimat. Neoficial, 300.000 de hectare de padure au fost taiate in Romania in perioada 2001-2016, potrivit unei platforme online denumite Global Forest Watch, care publica harti interactive pe baza imaginilor furnizate de sateliti ai NASA. Judetele in care s-a taiat cel mai mult in cei 15 ani sunt, in ordine, Suceava, Harghita, Maramures si Cluj. O alta informatie interesanta furnizata de satelitii NASA si prelucrata de Global Forest Watch este ca, in 2010, padurile acopereau mai mult de un sfert din suprafata Romaniei, mai precis 26%. Conform hartilor amintite, media taierilor pe tara, in aceasta perioada, este de 7100 de hectare. Maramuresul a pierdut 22.000 de hectare. Aici, 67 de zone sunt responsabile de pierderea a circa 56% din paduri, in anii 2001-2016.

|i raman deci Maramuresului restul: aurul, sarea, titeiul, lana. Care asteapta vremuri mai bune!

Alexandru RUJA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here