SATUL ȘI POPORUL! – Multiculturalism pe Culoarul Tisei

47

Daca vrei sa iei o lectie de multietnicitate si de multiculturalism, nu trebuie decât sa parcurgi Culoarul Tisei, ca sa intelegi ceva, mai ales daca ai consumat si o bruma de istorie. Ca o simpla idee, calculati ce modificari au adus istoria zonei… Sighetul are, conform propriei pagini de Wikipedia, o populatie de 37.640 de locuitori, din care 82% români, 13% maghiari, 2,3% ucrainieni si 1,5% tigani. Comparativ, recensamântul din 1910 dadea o populatie de 17.542 locuitori din care 82% maghiari, 9,4% români, 5,9% germani, dar erau 7981 de evrei in Sighet, care se dadeau ba maghiari, ba germani, dupacum erau vremurile. Atentie, in 1930 in Sighet erau 10.526 de evrei recunoscuti, 9658 de români, 5420 de evrei si 1221 ucrainieni!!

Traseul nostru incepe, in Maramures, in satul maghiar Piatra, apartinator comunei ucrainiene Remeti. Nu inainte de a fi pornit din Baia Mare pe la Tautii Magheraus( si el cu populatie româno-maghiara), Seini (evident multicultural), apoi Negresti. In Piatra, suntem intr-un sat maghiar, la fel cum e considerat si Teceul Mic, cel odinioara aproape desfiintat de inundatii masive. {i acum e cam fara viata. {i el e oarecum maghiar, la fel ca tizul sau de peste granita, Teceu Mare, din Ucraina. Urmeaza Remeti, centrul de comuna, care e ucrainean. |n Maramures, mai exista o singura asemenea situatie, la Rona de Sus, care majoritar ucraineana fiind, are in componenta satul Costiui, maghiar.“Aici n-au fosat niciodata probleme cu convietuirea, cu minoritatile. Niciodata. Da, au existat odinioara respingeri de familii multietnice, dar era mai degraba in ideea de a tine averile si terenurile in familie, in comuitate, cum s-a petrecut la Sapânta, dar nu pe criterii etnice””, spune primarul comunei Remeti, Petru Șofineti. E adevarat, inclusiv in Sapânta ni se spune ca, odinioara, nu erau binevenite casatoriile cu ucrainienii din Remeti si nici cu ungurii din Câmpulung la Tisa pentru ca… se imprastiau pamânturile. Culmea, pamânturile sunt tot acolo. Drumul ne-a adus automat la Sapânta, unde sunt români verzi, suta la suta. Sigur, multi dusi la munca in Occident, unde invata la propriu multietnicitatea si multiculturalismul… Si aici, s-au diluat toate tipurile de disensiuni.

“S-au impacat pâna la urmacu totii. Catolicii au biserica lor, ortodocsii a lor, s-au terminat toate povestile, fiecare e cu treaba lui. Asa trebuia de la inceput…””, spune primarul Gheorghe Stan.Urmeaza Câmpulung la Tisa, o frumoasa comuna cu populatie majoritar maghiara. Asa zisii “oaspeti regali”, conform datelor istorice, ei fiind cei care au fost adusi de regalitatea maghiara sa colonizeze marginea de regat, apoi de imperiu Austro-Ungar. Te surprind in continuare casele puse de-a curmezisul drumului, curtile perfect curate, pline cu flori.Drumul de-a lungul râului Tisa si a granitei cu Ucraina continua cu Sarasaul, alta comuna majoritar româna. Datorita modernizarii acelui drum national ce iese/vine de la Negresti Oas, toate comunele de pe ruta arata bine, aliniate cuminti si asteptând, al fel de cuminti, o alimentare cu gaz metan ce vine din aceeasi directie. In fine, dupa un traseu cu sate si comune de diferite nationalitati, vine municipiul Sighetu Marmatiei, care e demonstratia ca… se poate convietui. Nu exista un Babilon mai mare in zona ca Sighetul! Si acum, ai aici români, maghiari, ucrainieni, germani, romi, evrei. Ca o ironie, nevinovata insa, in scurt timp vin acasa si restul “nationalitatilor”, ai nostri români ce vin din concedii “dupe Franta” sau “de pa Italia”. Cu lectii invatate acolo, mai mult sau mai putin. Si numai privind centrul Sighetului, iti dai seama cum s-a convietuit aici: pe linia principala a centrului istoric poti gasi liceul maghiar, pe cel ucrainean, biserica reformata straveche, cea mai veche biserica datata din Maramures, apoi bisericuta ortodox ruteana, si asa mai departe. Plus spatiile comerciale recuperate de urmasii evreilor de odinioara.

Daca vrei sa iei o lectie de convietuire, aici trebuie sa vii. Daca ai mai ales acele sentimente nationaliste duse spre limita, trebuie sa vii aici. Sa intelegi cum s-a convietuit sute de ani, fara varsare de sânge (a fost si de aceea, dar nu e cazul si locul aici…). Nici una dintre minoritatile ce au trait aici, unele au fost chiar majoritati, nu au disparut cu totul. Desi pe parcursul istoriei am avut si razboaie, epurari, pogromuri si “solutii finale”. Sighetul si satele de pe Culoarul Tisei stau marturie!

Alexandru RUJA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here