SĂRACII JUDEŢULUI – Mii de maramureşeni trăiesc din mila statului. Care este situaţia, în cifre

1112

O mulţime de maramureşeni îşi duce veacul de pe o zi pe alta strict din sprijinul oferit de statul român. Aceştia beneficiază de diverse ajutoare financiare, în funcţie de situaţia familială. Cele mai reprezentative sunt venitul minim garantat (VMG), alocaţia pentru susţinerea familiei (ASF) şi indemnizaţia pentru creşterea copilului (ICC).

Banii vin, de la bugetul statului, prin Agenţia Judeţeană de Prestaţii şi Inspecţie Socială (AJPIS) Maramureş şi ajung în conturile primăriilor, în baza listelor întocmite de fiecare unitate administrativ-teritorială în parte.

# Oameni cu venitul minim…
Familiile și persoanele singure, cetățeni români, au dreptul la un venit minim garantat ca formă de asistență socială. Venitul minim garantat se asigură prin acordarea ajutorului social lunar, în condițiile prevăzute de Legea nr. 416/2001. La nivelul judeţului Maramureş, în luna septembrie 2018, conform ultimei raportări a AJPIS, se aflau, în plată, 4.650 de persoane, pe acest segment. Suma totală plătită pentru drepturi curente este de 1.168.597 de lei. Topul judeţean este condus de oraşul Ulmeni, unde se află 343 de beneficiari. Podiumul este închis de cele două municipii, Baia Mare, cu 259 de persoane şi Sighetu Marmaţiei, cu 247 de persoane. Următoarele două poziţii sunt ocupate de Strâmtura, cu 197 de beneficiari, respectiv Satulung, cu 168. Urmează Poienile de sub Munte, cu 165 cazuri, Repedea, cu 152. Multe cazuri sunt şi în Coroieni, 145 la număr, respectiv Borşa, 137. La polul opus, se află Cicârlău şi Gârdani, cu câte trei cazuri, Tăuţii Măgherăuş şi Săcălăşeni, cu câte patru cazuri, respectiv Dumbrăviţa, Groşi şi Vima mică, cu câte şase situaţii şi Coaş, cu nouă situaţii.

# Sprijin pentru susţinerea familiilor nevoiaşe
Alocaţia pentru susţinerea familiei este o formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au în creștere și îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani. Conform ultimei raportări a AJPIS Maramureş, cea aferentă lunii septembrie, la nivel judeţean au fost în plată 5.134 cazuri, în sumă totală de 852.857 de lei. La acest segment, lider judeţean este comuna Poienile de sub Munte, cu 678 situaţii. Pe locul al doilea se află, oarecum surprinzător, oraşul Borşa, cu 304 cazuri. Locurile următoare sunt ocupate de Sighetu Marmaţiei, cu 277 de situaţii, Baia Mare, cu 242 de situaţii şi Ulmeni, cu 226 de situaţii. La polul opus se află comuna Ardusat, cu un singur caz. Cazuri puţine se mai înregistrează în Cupşeni, trei la număr, Săcălăşeni, patru la număr, Groşi, şase la număr, Ariniş, Coaş, Gârdani şi Giuleşti, cu câte şapte situaţii, Asuaju de Sus, cu opt cazuri şi Vima Mică, cu nouă situaţii.

# Creşterea copilului, sprijinită financiar
În ceea ce priveşte idemnizaţia pentru creşterea copilului, la nivelul judeţului, conform ultimei raportări, se înregistrau 4.590 cazuri. Suma totală plătită pentru drepturile curente erau de 6.824.440 de lei. Liderul pe acest segment este, evident, reşedinţa de judeţ. În Baia Mare, se înregistrau 1.605 de situaţii. Podiumul este completat de Sighetu Marmaţiei, cu 307 cazuri. Urmează alte localităţi din mediul urban, respectiv Borşa, cu 180 de cazuri, Baia Sprie, cu 158 de cazuri şi Târgu Lăpuş, cu 101 de cazuri. La polul opus, se află Oarţa de Jos, cu şase cazuri şi Poienile Izei, cu opt situaţii. La ICC, cifrele sunt mai aproape de proporţii, respectiv de raportul dintre numărul de situaţii şi populaţia totală a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale în parte.

# Zonele de pe graniţă şi comunităţile de romi, în top
Analizând cifrele, se observă faptul că numeroşi nevoiaşi provin din pungile de sărăcie alcătuite din comunităţile de romi. Nu în toate cazurile, întrucât sunt şi comunităţi de romi unde aceştia sunt plecaţi în străinătate sau aduc legume şi le vând. Un exemplu este în zona Ardusat. La polul opus, se află romii din Ponorâta, spre exemplu, unde se află cel mai sărac cartier cu ţigani. Sau, comunităţile importante de romi din Baia Mare, Ulmeni sau chiar Baia Sprie. Totuşi, cifrele nu indică, neaparat, nivelul de sărăcie din anumite zone. Chiar dacă zona Codru este cunoscută ca fiind una dintre cele mai sărace din judeţ, statistica pe sprijin social nu evidenţiază, neaparat, acest lucru. În plus, se observă, în mod clar, că localităţile aflate în proximitatea reşedinţei de judeţ au extrem de puţini nevoiaşi. Exemple sunt Tăuţii Măgherăuş, Recea, Săcălăşeni sau Groşi. Multe dosare de ajutor social se află în zonele locuite preponderent de ucraineni, aflate pe graniţa de nord a Maramureşului. Cel mai bine se poate vedea acest lucru în zona Poienile de sub Munte – Repedea – Ruscova. Culmea este şi că în zona Borşa sunt şi multe persoane care au dosare de ajutor social, pe componentele sus-amintite. Număr de solicitanţi pentru sprijin sunt şi în localităţile care au trăit din şi prin minerit. După ce s-a pus lacătul pe unităţile de exploatare, oamenii s-au trezit fără prea multe alternative în primii ani.

# Nu mai au voie să refuze munca în folosul comunităţii!
Trebuie să precizăm şi faptul că, recent, a intrat în vigoare legea prin care persoanele asistate social pierd banii de la stat dacă refuză să muncească zilieri sau în folosul comunităţii, ori să meargă la cursuri de calificare profesională. Cei 216.000 de români vizaţi (care beneficiază de venitulminim de inserţie) nu mai au posibilitatea să respingă de trei ori ofertele de lucru, aşa cum se întâmpla până acum. Ajutorul social pornește de la 142 de lei de persoană şi crește în funcție de numărul membrilor familiei. Însă, specialiştii atrag atenţia că legea ar putea fi fentată de unii asistaţi. Nu de alta, însă personalul pe componenta de asistenţă socială este insuficient în primării, iar munca de “a alerga” după fiecare asistat social în parte, pentru a-l integra în activitate, este o muncă stufoasă. Specialiştii în domeniu consideră că legea este benefică, însă nu trebuie să ne aşteptăm la minuni pe termen scurt.

Cătă ŢINEGHE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here