TRADIȚII ȘI OBICEIURI – Azi sunt sărbătoriți Sfinții Apostoli Petru și Pavel

465

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt sărbătoriți în fiecare an în data de 29 iunie, după o perioadă de post, care variază ca durată, în funcție de data Sfintelor Paști.

“Sfântul Apostol Petru – fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatra). Este chemat să devină <<pescar>> de oameni și mărturisește în numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se și leapădă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înălțarea Domnului, Petru ia cuvantul în adunarea ucenicilor, care îl aleg ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.

Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel. Pavel locuia în Tars și lupta împotriva crestinilor. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului i se arată Hristos într-o lumină orbitoare și îl mustră: <<Saule, Saule de ce mă prigonești?>>. Se convertește și primește botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67”, informează site-ul crestinortodox.ro.

Datorită faptului că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în închisoare, pentru că l-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.

# Obiceiuri și tradiții de Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Potrivit credinței populare, Sfântul Petru guvernează peste ploaie și căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ.

În ziua sărbătorii, oamenii obișnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morți, sărbătoarea fiind cunoscută și sub numele de Moșii de Sânpetru. În această zi, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morți să aibă ce bea pe lumea cealaltă. Oamenii au voie să lucreze orice, dar să nu toarcă.

“Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Oamenii pistruiați trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșul. Tradiția spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulțesc.

Sărbătoarea sfinților Petru și Pavel se ține timp de trei zile pentru ca agricultorii să fie protejați împotriva potopurilor și pentru ca grânele lor să fie bogate. În lumea rurală, sărbătoarea marchează vremea secerișului și jumătatea verii agrare. Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume și îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecție împotriva acestor duhuri sunt usturoiul și pelinul.

Fiind pus mai mare peste încăperile Raiului, Sânpetru împarte hrana animalelor sălbatice (mai ales lupilor), această zi fiind denumită și <<Sărbătoarea lupilor>>”, precizează site-ul crestinortodox.ro.

Marius CÎMPIAN

Mai multe știri pe AxaNews.ro!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here