PRIMARUL CARE S-A OPUS UCRAINIZĂRII MARAMUREŞULUI – Găvrilă Ştrifundă, cetăţean de onoare post-mortem

1838

Maramureşul are eroii săi, mulţi dintre ei prea puţin cunoscuţi opiniei publice. Unul dintre ei este primarul din Borşa din anii comunismului, Găvrilă Mihali Ştrifundă, care ar putea deveni cetăţean de onoare post-mortem al judeţului Maramureş.

Propunerea a fost făcută la finele lunii februarie, iar consilierii judeţeni vor decide asupra ei, cel mai probabil, în şedinţa Consiliului Judeţean din luna martie.

“Am spus şi o repet. Noi, cu toţii din Maramureş, suntem dacii liberi. Suntem oamenii Carpaţilor. Aş vrea să susţin propunerea făcută de primarul oraşului Borşa, Sorin Timiş, de a-l face cetăţean de onoare post-mortem al Maramureşului pe Găvrilă Mihali Ştrifundă. Eu, ca cetăţean român de etnie ucraineană, vă spun că, dacă nu exista Mihali Ştrifundă, nu ştim 100% dacă noi, astăzi, am fi discutat de Maramureş“, a spus Nicolae Mişulec, consilier judeţean.

Despre Gavrilă Mihali Ştrifundă se ştie că a venit până la Sighet în fruntea unei armate formate din ţărani simpli de prin satele din Maramureş, oamenii fiind înarmaţi cu muniţia găsită în Pasul Prislop.

Un erou vânat de comunişti

Scriitoarea Tinuţa Grec, în cartea sa “Rădăcini, o istorie a Borşei în imagini 1914-2014” spune că “în acea perioadă era primar Găvrilă Ştrifundă. Atunci a fost o şedinţă la Sighet, unde au venit ruşii, ca să lege Maramureşul de Ucraina. Au semnat mulţi primari de pe Valea Izei. Ştrifundă a făcut atunci un lucru foarte bun pentru borşeni. A chemat toţi bărbaţii puternici din Borşa, de pe Runc, de pe Repedea, din Complex şi din Poiană, de peste tot”.

Fiind unul din apropiaţii primarului Ştrifundă, mai spune Ţinuţa Grec în cartea sa, Grec Gheorghe Belei “a umblat prin sat să îi anunţe pe toţi. S-au organizat, cu căruţa cu cai şi cu ceva armament şi au plecat spre Sighet în ziua premergătoare şedinţei În Vad, la Sighet, îi aştepta armata rusă. Cu tunurile cu ţevile înălţate. Nu i-au lăsat să intre în Sighet. Nu au tras, însă i-au chemat doar pe câţiva dintre ei, în frunte cu Ştrifundă”.

Se spune că delegatul „Congresului Poporului din Maramureş” ar fi spus: „Dacă Borşa nu vrea să adere, dacă vă încăpăţânaţi, nici nu este nevoie. Ne putem uni şi fără Borşa. Dar vom pune graniţă la Valea Hotarului, vom ridica un zid înalt şi atunci veţi muri sufocaţi, izolaţi în munţi, fără legături cu nimeni”.

Datele istorice arată că din Borşa au plecat 2500 de oameni, 1200 de cai şi 500 de perechi de boi pentru transportul alimentelor şi muniţiei, care constă în patru tunuri, aruncătoare de mină, şase mitraliere, 18 puşti militare, puşti şi arme automate, grenade, muniţii şi alte echipamente militare, toate găsite în depozitele de muniţie din Pasul Prislop. În marele marş al eliberării, spre Sighet s-a pornit în data de 4 martie 1945, în fruntea coloanei, pe un cal alb, fiind chiar Gavrilă Mihali Ştrifundă. Au ajuns, în dimineaţa zilei de luni, 5 martie 1945, la Vadu Izei, la podul aruncat în aer.

Ştrifundă avea să fie vânat de comunişti, fiind trimis la Canalul Dunăre – Marea Neagră. A fost condamnat de autorităţile de atunci la un an şi şase luni de muncă silnică în lagărele de la Canal. Este rearestat şi condamnat la opt ani de închisoare. Din cauza bătăilor primite în închisoare, moare în anul 1961 în închisoarea Botoşani.

FOTO memorialsighet.ro

Mai multe stiri pe AxaNews.ro

Dragoş HOJDA

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here