PE NYREȘ – Voie bună la Sâmbra oilor lui Ioan Bîrda, din Baia Sprie

724

Măsurișul este o mare sărbătoare a primăverii și constă în formarea stânelor pentru perioada de vară, numirea ciobanilor și măsuratul laptelui de la oile fiecărui crescător de animale. Laptele va fi transformat în brânză, caș, urdă, produse ce vor reveni, peste vară, fiecărui crescător. În funcție de cantitatea de lapte măsurată, un gospodar va primi lapte (de mai multe ori pe an) pe care, împreună cu ciobanii, trebuie să-l mulgă atunci când este planificat.

Primăvara, când crescătorii vor să ducă oile la stână pentru pășunat, se strâng în grup și se înțeleg pentru a forma o stână. Unul dintre ei este gazda (șeful) de stână care se ocupă de întreg procesul ce urmează în vara respectivă. Una dintre multele stâne din județ a fost constituită în zona Nyreș din Baia Sprie. Aici, gazdă de stână este Ioan Bîrda, care deține 320 de oi, din care 210 sunt cu lapte, restul sunt sterpe. Alte zece familii din localitate și împrejurimi, care au 140 de oi, s-au alăturat crescătorului băisprian. Astfel, stâna lui Ioan Bîrda numără 460 de capete.

#S-au măsurat 370 fonți de lapte

Imașul din zonă era plin de crescători de ovine și invitați, vuietul lor auzindu-se în îndepărtare. Erau fericiți că merg la măsuriș, strigătul de bucurie transmițându-l și celor care din diverse motive nu participau la eveniment. Unii mergeau pe jos, însă, cei mai mulți cu mijloace de transport auto. Odată adunate, oile au fost introduse în staul pentru a fi mulse. În tot acest timp, șeful de stână a împărțit sarcini pentru fiecare. Unii au separat oile de capre, alții au dat în strungă, o parte au muls animalele, iar cei mai mulți au urmărit ca toată acțiunea de muls să se desfășoare corect. După acțiunea de muls, cu toții s-au deplasat în fața colibei (locul de odihnă a ciobanilor), unde s-au aflat recipienții în care s-a măsurat laptele. Rând pe rând, crescătorii de animale au venit cu gălețile cu laptele, unde s-au măsurat fonți (unitate de măsură folosită la această stână),iar Marcian Bîrda, fiul șefului de stână, a făcut înscrisurile necesare. Fiecare crescător va primi caș și urdă în mai multe etape care vor urma peste an. Producția pe care o va primi fiecare crescător este în funcție de cantitatea de lapte avută la măsuriș. „După mulsul lor s-au adunat 370 de fonți (circa 185 litri de lapte). După un font, fiecare sâmbraș ia 10 kg de caș. Eu am de la oile mele 230 de fonți și voi lua 2.300 kg de caș”, spune Ioan Bîrda.

#Pasiune de suflet, nu neapărat afacere

Pentru Ioan Bîrda oieritul este moștenire de la tatăl Grațian, care a petrecut aproape 50 de ani cu oile la stână. ”Nu m-am lăsat de oi niciodată. De aproape 20 de ani sunt și eu mai activ cu oile, iar de cinci ani cresc și rasa de carne (Hemsir) care are origini în Anglia, și care se pretează în zona noastră. În această primăvară am vândut 150 de miei, însă prețul a fost mic în comparație cu inflația sau alte produse similare. Am 10 hectare de pășune pe Nyreș și 30 ha la {uior, care îmi este suficientă pentru toate animalele. Mă ajută foarte mult familia și sper să ducă mai departe această pasiune a mea, Cașul, brânza și urda o vând la cererea clienților și nu sunt nevoit să stau prin piețe. Toată afacerea o fac cu fonduri personale, iar din subvenția primită de la stat, îmi achit jumătate din cheltuielile cu îngrijitul oilor pe vară. Produsele obținute sunt ecologice și foarte căutate. Pentru mulți creșterea oilor nu este rentabilă. Pentru mine activitatea este pasiunea mea de suflet și de aceea am sute de capete. Sunt gazdă de stână și îmi place ceea ce fac cu toate că este foarte greu în ziua de azi să te ocupi cu oierit. Mă bucur că pot păstra tradiția părinților și în plus îi pot ajuta și pe alți crescători care au câteva oi sau capre, doar ca să aibă puțină brânză pentru famili, să nu o cumpere din piață. Cu toate greutățile m-am obișnuit, dar dacă există seriozitate vine și puțină satisfacție financiară. Din păcate sunt tot mai puțini oameni serioși care să aibă grijă de animale așa cum ar trebui”, spune Ioan Bîrda.

#Valorificarea lânii, la stadiul de promisiuni

Toată zona a auzit de crescătorul de ovine Ioan Bîrda din Baia Sprie. Cu oile sale de rasă a ajuns să fie cunoscut de tot județul și, nu numai. A cucerit nenumărate premii la expozițiile organizate de asociații și unități specializate în zootehnie. Nemulțumirea lui vine din altă parte, însă de câțiva ani este neputincios \n fața fenomenului iscat. Închiderea unităților de prelucrare a lânii i-a adus în impas pe toți ciobanii din județ. În lipsa unor centre de colectare, aceștia sunt nevoiți fie să arunce lâna la gunoi sau, în cel mai fericit caz, să o vânda la intermediari, la un preț de nimic.

La începutul sezonului de tuns oile, ciobanii încep deja să se gândească ce vor face cu lâna. Costurile de tundere sunt cu mult mai mari decât prețul de valorificare a acesteia, iar crescătorii de ovine inregistrează pierderi. Pentru a tunde o oaie, ciobanii trebuie să scoată din buzunar până la 15 lei. La aceste cheltuieli se adaugă și cele cu mâncarea și băutura pentru meseriași. În schimb, un kilogram de lână se vinde la intermediari cu 1- 2 lei. Valorificarea lânii este o problemă de mulți ani. Oile trebuie tunse și plătiți oameni, iar la final nu acoperi cheltuiala. Mulți dintre ciobani aprind lâna pentru că nu au ce face cu ea. Chiar dacă în zonă mai vin din când în când achizitori să cumpere lâna nu merită să o păstreze pentru că prețul este derizoriu. Problema poate fi rezolvată, de Direcția pentru Agricultură Maramureș, după cum spune ministrul Agriculturii, Petre Daea, însă Ioan Bîrda nu mai crede în promisiuni. Invitații acestuia, împreună cu crescătorii de ovine care și-au împreunat oile, după ce au măsurat laptele au început veselia. Fiecare dintre crescători s-a îndreptat spre locul unde, pe masă, s-a întins mâncarea și băutura. N-au lipsit cârnații, carnea de porc si de miel, umplutura, preparatele din carne, brânzeturile, prăjiturile, țuica, vinul, berea etc. Bărbații s-au ocupat cu turnatul în pahare, după care a început a li se dezlega limba, depănând amintiri, spunând bancuri etc.

Evenimentul s-a încheiat într-un târziu, când oamenii s-au reîntors la casele lor bucuroși că au mai punctat un moment frumos și mult așteptat. Fiecare a rămas cu speranța că va fi un an bun, cu lapte din belșug și cu cât mai puține evenimente nedorite la stână.

Vasile Gherman

Mai multe știri pe AxaNews.ro!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here