OPINIA PSIHOLOGILOR MARAMUREȘENI – Ce efecte au asupra elevilor schimbările structurii noului an școlar?

116

Potrivit proiectului de lege care prevede noua structură a anului școlar, România urmează să devină țara cu cea mai lungă durată a învățământului obligatoriu în Europa, 16 ani (de anul viitor, 14 ani, iar din anul 2030, 16, din grupa mică de grădiniță și liceu). Potrivit psihologilor, această modificare va chinui elevul, pentru că accentul ar trebui pus pe specializarea continuă a unui corp profesional de calitate și pe o programă modernă, adaptată nevoilor actuale.

Deși în majoritatea statelor din Uniunea Europeană durata învățământului obligatoriu este de 10 ani, România ar urma să treacă la un sistem obligatoriu de la vârsta de 3 ani. Este dovedit, prin rezultatele obținute la testele internaționale de elevii din diferite țări, că nici obligativitatea grădiniței, nici prelungirea până la finalul liceului a învățământului obligatoriu nu conduce la creșterea calității actului educațional.

„Care ar putea fi motivația? De exemplu, ar fi păstrarea normelor didactice în condițiile scăderii demografice continue. Și atunci, cine are de suferit? Evident copiii. Se prelungește școala obligatorie degeaba, în loc ca accentul să fie pus pe specializarea continuă a unui corp profesional de calitate și pe o programă modernă, adaptată nevoilor actuale. Chinuim astfel, toți copiii, pentru a păstra câteva catedre în plus, în principal pentru cei care nu au calitatea necesară să finalizeze cele doisprezece clase (în condițiile în care de la 16 ani pot urma o școală profesională sau să lucreze). Ne amăgim în condițiile acestea, prin înființarea mai multor niveluri ale bacalareutului, crescând procentul promovabilității liceului, dar și al nivelului de analfabetism functional”, spune psihoterapeutul și psihologul, Cecilia Ardusătan.

Potrivit specialiștilor, prin trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu, situație care se regăsește și în sistemul edcațional finlandez, cel mai performant din Europa, se reduce nivelul abandonului timpuriu (cu cel puțin un an), întrucât peste 20% din cei care abandonau școala, în principal cei din mediul rura, o făceau odată cu picarea examenului național de la finalul clasei a VIII-a.

„În ceea ce privește copiii, sunt afectați în principal cei din clasele direct implicate, cum vor fi cei din clasa a VIII-a din anul școlar în care se va aplica, care vor mai urma un an la gimnaziu. Mai mult, va fi o presiune suplimentară pe unitățile gimnaziale care vor fi nevoite să se descurce pentru identificarea unor noi spații pentru clasele a IX-a. Și în condițiile în care și în prezent clasele sunt aglomerate, viitorul imediat nu arată bine deloc. De asemenea, cu pregătirea profesorilor de gimnaziu cu materia care fusese predată la liceu înainte. Nimănui nu-i plac schimbările de dragul schimbării, însă, atât adulții, cât și copiii se adaptează mai bine dacă sunt pregătiți pentru ceea ce urmează, nu dacă aceasta se produce într-un timp foarte scurt”, a mai adăugat Cecilia Ardusătan.

Obișnuința elevilor în ceea ce privesc perioadele de vacanță înseamnă predictibilitate, atât pentru ei cât și pentru părinți.

„Din punctul meu de vedere, vacanțele la anumite intervale de timp sunt benefice copiilor. Îi ajută să se recreeze, să se detașeze puțin de școală, având în vedere volumul extrem de ridicat de informație care li se transmite și presiunea care există asupra lor pentru a obține note mai bune. Eliminarea unor vacanțe de pe durata anului școlar și prelungirea vacanței de vară va aduce bucurii în primul rând copiilor, care vor avea mai mult timp liber în anotimpul lor preferat. Însă există și reversul medaliei: o pauză prelungită conduce la dificultăți în ceea ce privește reamintirea materiilor la reluarea anului școlar”, spune Cecilia Ardusătan.

Nu doar o nouă structură a anului școlar sau al învățământului îi poate afecta pe elevi, ci și schimbările dese ale profesorilor care predau la clasă. Acest lucru poate fi o provocare dificilă pentru elevi, schimbările de rutină putând duce la probleme emoționale și de comportament. Din fericire însă, adaptarea la schimbare poate fi dobândită. Nici chiar adaptarea la clasa a V-a nu este ușoară.

„Depinde de felul de a fi al copilului, de mediu lîn care a crescut, de cum îl pregătim pentru această trecere. Dacă facem un bau-bau din profesori și le spunem că este foarte greu și că profesorii sunt răi, atunci aducem un plus de anxietate pe lângă problemele de adaptabilitate, care oricum apar. Unui copil îi trebuie între șase săptămâni și un an să se adapteze noului ciclu de învățământ. Aici el trebuie să se obișnuiască cu alte stiluri de predare. Fiecare profesor vine cu personalitatea lui. Apar noi reguli. Dacă copilul a fost învățat cu reguli acasă, la grădiniță și în clasele I-IV îi va fi ușor și aici. Dacă părintele face un efort în primii ani de viață ai copilului și îl învață să respecte un anumit cadru de reguli, se elimină stresul, nervii, tensiunea, conflictele care pot apărea acum. Respectând regulile de acasă, le va respecta și pe cele de la școală. Lipsa regulilor și a educării autocontrolului duce la comportamente impulsive, tineri care nu au răbdare, nu știu să aștepte, nu știu să facă un efort pentru o obține ceva și nici nu respectă drepturile celorlalți. Ei vor totul rapid, ceea ce nu întotdeauna se poate, ei ajung să aibă sentimente de respingere din partea societății, iar asta le poate alimenta dorința de distrugere și autodistrugere”, spune psihoterapeutul și psihologul, Cecilia Ardusătan.

În ultimii ani, psihologii au început să evidențieze că, dincolo de achizițiile cognitive timpurii, este mai important să ajutăm copilul să-și dezvolte un set foarte diferit de abilități noncognitive, ce țin de inteligența emoțională, printre care: tenacitatea, autocontrolul, conștiinciozitatea, curiozitatea, tăria de caracter, adaptabilitatea socială și încrederea în sine. Studiile având ca obiectiv urmărirea evoluției școlare și profesionale a unor subiecți pe durata mai multor decenii au dovedit că perseverența, abilitatea de a amâna recompensa, capacitatea de stabili și a urmări obiectivele sunt caracteristici ce s-au dovedit a fi valoroase, atât pe durata școlii, cât și a joburilor avute. Acestea sunt doar câteva din trăsăturile ce se subsumează caracterului.

„Aș dori să vă prezint concluzia unuia dintre profesorii programului american KIPP (Programul Cunoașterea este Putere, înființat pentru a sprijini copiii proveniți din familii defavorizate printr-o programă ce combină învățarea teoretică cu un program elaborat de modificare a atitudinilor și de schimbare comportamentală), potrivit căreia: Suntem de părere că, deși copiii noștri au abilitățile la învățătură necesare, dacă tinerii noștri adulți se maturizează și nu dețin și abilități puternice de caracter, atunci nu au mare lucru. Pentru că știm că acela care îi face pe oameni fericiți, de succes și împliniți este caracterul”, a spus Cecilia Ardusătan.

Alina VOIȚA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here