OPERAȚIUNEA MĂTRĂGUNA – Farmecele din Maramureș, operă de artă. Cum să îți apropii iubitul sau cum poți să îl blestemi pe viață (FOTO)

707

Acest material este destinat celor care au trecut cu bine peste mârșavul blestem cu vineri, 13. Cei care spun că ăsta ar fi un blestem adevărat nu au reușit să studieze tradițiile Maramureșului! Așa că…

# Care-i faza cu mătrăguna
Întâi să învățăm ce e cu asta, mătrăguna! Mătrăguna, poate cea mai puternică plantă de la noi, e tipul unei asemenea făpturi care leagă frumuseţea florilor cu otrava cea mai rea, în seama căreia poporul nostru, ca şi alte popoare, îi pune atâtea, încât e numită împărăteasa buruienilor, Doamna mare. E una dintre plantele în adevăr cu port mându, cu frunze late, cu flori mari, colorate violet purpuriu, dar mai cu seamă cu fructe ca nişte cireşe, negre, rotunde, cu pieliţa întinsă. E însă plină de otravă: rădăcina e otrăvitoare, ca şi frunzele şi fructele. Prinprejurul ei celelalte plante pot fiu rupte, păscute. Ea stă întreagă, în haina-I mândră, fără frică”, o descria profesorul Ion Simionescu, în volumul “Din tainele florilor”, în anul 1923.

Timpul favorabil culegerii mătrăgunei era între Paşti şi Înălţare, afirma Mircea Eliade. „Femeile şi vrăjitoarele care merg să caute mătrăguna pleacă din zori, înainte ca lumea să se fi trezit în sat, evitând cu grijă să fie zărite. Dacă un câine le simte prezenţa şi se aud lătrături, farmecul se risipeşte”, informa Mircea Eliade, în volumul „De la Zamolxis la Genghis-han”, publicat de Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică din 1980. În jurul mătrăgunei care urmează să fie culeasă, se aştern mâncărurile şi vinul adus de femei, care apoi încep să vorbeascădespre dorinţele lor legate de cei cărora vor să le facă vrăji. O tradiţie populară vorbeşte despre descântecul pe care îl spun fetele, la culesul mătrăgunei, în timp ce se îmbrăţişează şi se mângâie: „Mătrăgună, mătrăgună, mărită-mă peste-o lună, că de nu m-ai mărita, oi veni şi te-oi ciunta”.

# Povestea fetei alungate
Cei de la Centrul de Creație și Păstrare a Tradițiilor Maramureș au gândit altceva. Că acest ritual merită bine consemnat. Așa cum mulți din regiunea noastră nu-l știu, e logic că nici alții nu-l știu. Zilele trecute, la Hanu lui Cobâlă (relația Cavnic – Budești) a devenit scenă de film. Nici nu se putea găsi un alt loc de vis în privința asta. “Pentru noi este o onoare, noi susținem tradițiile și, ori de câte ori avem ocazia (am avut și alte evenimente tradiționale), organizăm sau găzduim acțiuni benefice. Acest obicei, Mătrăguna, va fi prezentat la Sibiu, la festivalul Astra. Mătrăguna merge pe iubire sau ură. Noi vom merge pe iubire, pe măritiș”, a declarat, pentru AxaNews.ro, Rodica Nemeș, șefa Hanului lui Cobâlă.

La vizita noastră, am surprins pregătirile pentru filmare. Iar de la filmare nu putea lipsi o importantă păstrătoare a tradițiilor din Maramureș, Maria Șerba, profesoară în Călinești. Ea ne-a dezvăluit o parte din misterele care abundă în Maramureș. O parte. Că și ce-i mult îi destul. “În credința populară, se vorbește despre o fată foarte frumoasă, care era încercată de foarte multă iubie. Iubitul i s-a dus în cătană (n.red. – armată) și nu s-a mai întors. Vărsa lacrimi, iar prin sat umblau boșorcoile (n.red. – vrăjitoarele). Ele luau laptele de la vaci, să facă vrăji. Nu le plăcea ceea ce vedeau, așa că au alungat-o din sat. Ea s-a așezat pe iarbă și a plâns și lacrimile ei s-au transformat în tufă cu flori răzlețe. Florile ei erau lacrimile fetei. Așa a apărut mătrăguna. De aia se spune că mătrăguna ajută fetele. Apelează la ea și nu sunt puține și cer ajutorul. Ba pentru iubire, ba pentru hărnicie, ba pentru măritiș, ba pentru ură”, a relatat, pentru AxaNews.ro, Maria Șerba.

# Cum se alege mătrăguna
Credința populară este plină de mistere. Tinerele, pe vremuri, apelau la magie pentru a-și atinge scopurile. Iar magia pare că nu era o chestiune inutilă, întrucât era omniprezentă. Iar aici nu vorbim inclusiv de Împărăteasa Maria Tereza care a supraviețuit datorită ierburilor salvatoare din zona Gutâiului, pentru care a dat ordin să se culeagă pentru sănătate. Nu, rămânem la farmece. Că după Cavnic, pe vremuri, lumea trăia din ele.

“Exista o tehnică a culegerii mătrăgunii. Dacă era pentru ură, se culegea diferit. Se făcea atunci când o femeie fura iubitul alteia. Își îmbrăca pe dos cămașa, lua pe dos cămeșa și, până la locul de cules, vorbea întruna. Rupea planta și se întorcea, după care o arunca, în scârbă, în curtea ăleilalte. Însă, noi în această filmare, vom face pentru măritiș, de bine. Ceea ce înseamnă că vom arăta obiceiul de bine”, a explicat profesoara Maria Șerba.

# O experiență inedită
Pentru filmarea obiceiului (care, din punctul nostru de vedere are șanse mari pentru un titlu), au participat actrițe amatoare. Una dintre ele este Denisa Grădinariu, de loc din Poienile de sub Munte, care a acceptat să participe la acțiune. “A fost extrem de interesant pentru mine. Nu am auzit vreodată de acest obicei până acum și mi s-a părut ceva inedit. A fost o experiență inedită”, a mărturisit, pentru AxaNews.ro, Denisa Grădinariu. Așteptăm ca Maramureșul să vină de la Sibiu cu un premiu. Credem că este, cumva, asigurat. Iar despre farmece și blesteme, revenim!

Cătă ȚINEGHE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here