MARAMUREŞ – Cultivăm cereale dar producţiile sunt mici

373

Agricultura a avut mult de suferit din cauză că vremea capricioasă a perturbat serios evoluţia culturilor. Acest lucru s-a întâmplat încă de la începutul anului, când seceta din primăvară şi ploile abundente din vară, au afectat aproape toate culturile. Primăvara a fost o perioadă foarte dificilă din punct de vedere meteorologic.

Au fost afectate circa 40.000 hectare de culture arabile, livezi, viţă de vie, solaria şi s-au înregistrat pagube la 41 de amenajări funciare cu o valoare de circa 72 milioane lei. Guvernul României are în vedere solicitarea de asistenţă financiară de la Fondul de solidaritate a UE.

În judeţul Maramureş, pe primele şapte luni au fost afectate 90 hectare de culturi cu o valoare estimativă de 224.500 lei. Acum se recoltează cartoful. Până în prezent s-a lucrat pe o suprafaţă de 100 de hectare. Majoritatea fermelor din Maramureş lucrează doar 30-40 de hectare.

România rămâne o ţară cu un profil predominant cerealier. În 2017, ţara noastră s-a situat pe locul I în UE la producţiile de porumb şi floarea-soarelui, locul III la soia şi locul IV la grâu. Judeţul Maramureş se situează spre coada clasamentului în ceea ce priveşte producţia la hectar a cerealelor. Motivul este calitatea solului, care nu avantajează asemenea culturi. Apoi se adaugă faptul că terenul este prea puţin cultivat cu o parte din cerealele respective. Cu toate acestea, în 2018 s-a obţinut o producţie la hectar de peste patru tone, atât la orz, cât şi la grâu. Judeţele fruntaşe în acest top sunt cele din vestul ţării, urmate mai apoi de cele din Câmpia Română şi Dobrogea. Cel mai productiv este judeţul Timiş, unde s-au recoltat 6,2 tone de grâu la hectar.

Maramureşul este un judeţ mai puţin cerealier. Teren există, însă nu favorabil pentru aceste culturi. Specialiştii spun că şi dacă am dispune de tehnologie la fel ca alte judeţe, terenurile din Maramureş nu se pot compara cu cele din Câmpia de Vest. Contează fertilitatea naturală a solului, condiţiile de climă şi multe altele. La noi, cel mai mult din recoltă se foloseşte pentru auto-consum. La nivel de judeţ sunt ferme mai mari, care cultivă suprafeţe de 20 – 30 de hectare de grâu. În vest şi sud, hectarele cultivate la câte o fermă sunt cu sutele şi miile. Sunt cu totul alte dimensiuni, însă Maramureşul face o agricultură rezonabilă.

Vasile GHERMAN

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here