JAF ÎN BAIA MARE – Hoțul care a semănat teroare în tot Ardealul, în vremea comunismului

1648

Celebrele shop-uri de pe vremea comunismului erau de multe ori ținta hoților, mai ales pentru că marfa destinată străinilor era de cea mai bună calitate. Prin anii 80, shop-ul din Baia Mare a fost jefuit într-o noapte de un hoț, făcând o pagubă de zeci de mii de dolari. Un polițist care s-a ocupat de caz își amintește în detaliu tot ce s-a întâmplat atunci.

Pensionat în urmă cu peste 10 ani, fostul colonel de la Judiciar, pe vremea aceea locotent colonel, își amintește despre jaful de zeci de mii de dolari, la shopul din Baia Mare. Hoțul, un infractor „cu ștate vechi”, după cum îl descrie acum, lucra după același tipar, în fiecare oraș. „Întâi fura o mașină Skoda 1000 MB, la acest model se putea face foarte simplu contactul «pe direct». Fura mașina din oraș și venea la locul unde voia să facă spargerea, fura produsele și le încărca în mașină și pleca în alt județ, nu stătea locului”, spune acum fostul polițist.

Așa a făcut infractorul și în Baia Mare, unde în noaptea respectivă a spart shop-ul, de unde a furat marfă de zeci de mii de dolari. „A spart magazinul și a furat radiocasetofoane, haine de blană, marfă de zeci de mii de dolari, la acea vreme. Am făcut cercetări și am aflat cine a fost autorul. Era un tânăr din Baia Mare, infractor cu ștate vechi. Am știut cine e, am dat obiectele în urmărire, de asemenea, pe el l-am dat în urmărire și am primit din tot Ardealul spețe similare”, își mai amintește el.

Infractorul, căutat în mai multe orașe

Infractorul acționase după același model în mai multe orașe din Ardeal. „Asta era cam prin iunie, iulie, iar noi acum așteptam să vedem dacă îl prind colegii noștri din alte județe, pentru că știam că a părăsit județul după furt. Nu a durat mult și pe la început de septembrie am primit informații că a fost prins la Arad. A fost împușcat în picior, pentru că numai așa au reușit să-l prindă”, mai povestește el.

Acum, toți care aveau în județ furturi comise de acest intractor, încercau să stea de vorbă cu el, să afle ce a făcut cu marfa. „A trebuit să merg la Arad, pentru cercetare. Acolo mi-au spus colegii că nu pot scoate nimic de la el, că e infractor versat. Am zis să mă anunțe pe mine, că vreau să vorbesc cu el”, mai relatează fostul polițist.

Regulile erau  foarte stricte și atunci, își mai amintește el, nu putea intra oricine, oricum sau oricând. „Am intrat la discuții cu el, mă cunoștea, pentru că îl mai cercetasem în alte spețe și, uneori, se forma o oarecare legătură, o afinitate între infractor și polițist, în special dacă nu era bătut. Am discutat cu el, am mâncat cu el din pachetul pe care mi-l pusese soția mea. L-am întrebat unde e marfa, ce a făcut cu ea”, mai relatează ofițerul în rezervă. Spre surpriza tuturor, infractorul a vorbit. „A zis că toată a vândut-o în Oradea, la niște țigani care fac burlane de scurgere. Nu știa să-mi explice mai multe. Trecuseră trei luni de la data spargerii, mă gândeam că nu mai ajung la marfa aia. De la Oradea venise un căpitan, pentru că aveau și ei o speță cu el. El a văzut că eu pot vorbi ușor cu infractorul și a zis să-i fac și lui «intrarea» la infractor”, mai spune el. Astfel, și între polițiști a avut loc un „schimb de servicii”. „Am zis că-i fac intrarea, dar el să mă ajute să ajung la Oradea să găsesc produsele”, își mai amintește omul legii. Astfel, au plecat împreună la Oradea unde, însoțit de o echipă de la Ordine Publică, au ajuns în zona în care aveau informații că ar locui cei pe care infractorul i-a indicat că ar fi cumpărătorii produselor furate de la shop-ul din Baia Mare. „Nu știam dacă sunt violenți, sau cine sunt, cum se comportă. A venit și colegul de la Oradea. Am intrat într-o curte cu niște case în formă de U, iar în capăt erau niște dependințe acoperite, fără uși, unde eru grămezi de rumeguș, pentru că se încălzeau cu sobe de rumeguș”, mai relatează el.

Marfa, ascunsă în rumeguș

Au făcut perchezițiile, controale, verificări, toate cele necesare, conform legii, însă fără niciun rezultat. „Nici un capăt de ață, măcar. Nimic nu am găsit. Am ieșit în curte, aproape exasperat că nu găsim absolut nimic din toată marfa aia. Am întrebat care-i magazia lor și mi-a arătat-o. În mijloc era un morman mare de rumeguș. Nu știu dacă a fost intuiția, sau faptul că eram exasperat că nu găsesc nimic, dar i-am spus să mute rumegușul mai încolo. În momentul ăla am văzut pe figura țiganului o reacție. Era tulburat”, mai spune el. A fost indiciul de care avea nevoie ca să afle că se îndreaptă într-o direcție bună. Astfel că nu a mai insistat, a pus chiar el mâna pe lopată și a început să dea la o parte rumegușul. „Imediat am simțit ceva tare acolo. Era un sac. L-am scos, era plin de haine. Toată prada de la OJT era acolo. Casetofoane, haine de blană, un singur casetofon lipsea, pentru că unul dintre ei plecase la Gurahonț, pentru lucrările la burlane pe care le făceau ei, și l-a dus cu el, să asculte muzică. Colegul de la Oradea a rămas uimit. A zis că el nu ar fi făcut niciodată figura asta”, mai povestește acum fostul polițist.

Apoi au plecat împreună la sediul Poliției din Bihor, unde au început să facă demersurile pentru recuperarea bunurilor. „Eu am dat un telefon la Județ (conducerea județeană, n.r.) să întreb ce fac cu marfa, cum să o aduc. Colonelul a zis să urc în tren și să vin cu marfa. Atunci, comandantul de la Bihor a auzit și a dat telefon la comndant și a zice «păi cum să urce în tren cu toată marfa?»”, mai spune el. Astfel, în cel mai scurt timp a plecat o mașină spre Oradea, pentru recuperarea produselor.

Gestionarul își amintește evenimentul

Gestionarul shopului de la acea vreme, Vasile Chețe, acum la 67 de ani, își amintește bine de când i-a fost jefuit magazinul. „În ‘80, magazinul era lângă barul OJT. Nu erau sisteme de alarmă. Era un gemuleț (în vitrină, n.r.) și în acea dmineață, pe acolo se vedea că suflă vântul perdeaua, așa și-au dat seama că a fost spart. Au intrat înăuntru și, într-adevăr, dispăruse multă marfă. țigări, blugi, haine de blană, casetofoane și multe altele”, povestește acum fostul gestionar. Lui nu i s-a imputat atunci nimic, pentru că nu i s-a găsit nicio vină. „Eu cerusem cu vreo șase luni înainte să pună gratii, dar au refuzat, au spus că nu arată bine estetic”, mai povestește el.

În scurt timp după acest jaf, magazinul a fost mutat pe bulevardul București, într-un loc mult mai aglomerat. Nici aici, însă, nu a scăpat de atenția infractorilor și a fost prădat încă de două ori. Ironia a făcut ca, după zeci de ani, gestionarul și hoțul să se întâlnească față în față. „Din întâmplare, cel care a dat spargerile la noul magazin mi-a fost client aici, la restaurantul pe care îl conduc acum. A auzit, cumva, că eram gestionar la shop în acea vreme și m-a întrebat dacă știu că el a fost autorul spargerilor. Am zis că nu, nu știu, că nu aveam de unde să știu. Mi-a spus că a făcut 16 ani de pușcrărie”, relatează acum Vasile Chețe.

Angela SABĂU

credit foto: Andrei Pandele

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here