ISTERIA CERNOBÎL – Maramureșenii și cea mai mare catastrofă nucleară din istorie. Mărturisirile unor zile foarte calde (FOTO)

702

În ultimele săptămâni, întreaga suflare cinefilă a rememorat unul dintre cele mai mari dezastre generate de om – accidentul nuclear de la Cernobîl. Miniseria descrie ce s-a întâmplat, cu adevărat, la centrala atomoelectrică aflată în Ucraina, aproape de granița cu Belarusului. S-a dovedit a fi un real succes, întrucât, în acest fel, oamenii au aflat cât de mare a fost, în realitate, tragedia din fosta Uniune Sovietică.

Specialiștii au descris efectele accidentului de la Cernobîl ca fiind comparabile cu cele generate de 500 de bome nucleare de mărimea celor de la Hiroshima și Nagasaki. Cu toate că statisticile sovietice au dat ca număr de victime 31, cifrele reale vorbesc despre peste 600.000 de oameni care au decedat ca urmare a radiațiilor.

# Un test devastator
Iadul pe pământ s-a declanșat în 26 aprilie 1986, în jurul orei 01.30, la Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl, situată la 130 kilometri nord-vest de Kiev și la aproximativ 20 de kilometri de granița cu Belarusul. Atunci, a avut loc o explozie la reactorul 4 al centralei, un reactor de timp RBMK, aflat în plin proces de construcție. În URSS mai exista o singură centrală de acest tip, în Lituania de astăzi, la Ignalina. Reactorul avea un miez care conținea tije de combustibil radioactiv de uraniu, iar ca moderator au fost utilizate blocuri de grafit, în care se aflau încastrate tije de control din bor. Totul a sărit în aer, însă ore în șir, autoritățile sovietice s-au păcălit singure cum că nucleul a rămas acolo. În fapt, nucleul a sărit în aer ca urmare a nepăstrării parametrilor obligatorii, în timpul derulării unui test. „Pentru efectuarea testului, era necesară reducerea capacităţii reactorului la 30%, însă autorităţile sovietice din domeniul energetic nu au aprobat acest lucru. Prin urmare, reactorul a rămas setat la 50% din capacitatea sa, pentru o perioadă de alte 9 ore, timp în care computerele şi sistemele de siguranţă au fost închise. Pe 26 aprilie, echipa de la Cernobîl a primit aprobarea pentru a relua procedurile de reducere a capacităţii reactorului. În acel moment este posibil ca operatorul să fi comis prima greşeală:în loc să menţină nivelul la 50%, a uitat să reseteze un aparat, fapt ce a determinat o scădere vertiginioasa a nivelului de producere a energiei, ajungând până la 1%. Acest nivel era mult prea scăzut pentru derularea testului”, au explicat cei de la historia.ro.

# O încercare de ascundere a dezastrului
Sovieticii au pompat în neștire apă în interior, pentru a lichida incendiul, însă apărut pericolul să fie inundate și celelalte reactoare. În realitate, acesta a fost numai începutul problemelor. Cum nimeni nu s-a mai confruntat cu o asemenea problemă, nimeni nu a știut cum să procedeze. S-a aruncat bor și nisip, numai că ideea nu a făcut altceva decât să crească și mai mult nivelul radiațiilor. Abia după turnarea de azot, nivelul radiațiilor a putut fi, în sfârșit, controlat. Era, însă, deja, 7 mai 1986! În tot acest timp, opiniei publice i s-a comunicat numai strictul necesar. Suedezii au fost, de fapt, primii care au detectat un nivel de radiații extrem de ridicat, având ca proveniență zona URSS. Alertată, opinia internațională a cerut explicații sovieticilor, care au ținut sub secret amploarea accidentului. Norul radioactiv călătorise, deja, dinspre Ucraina, Belarus, țările baltice, până în Peninsula Scandinavă, pentru ca apoi să facă o cale întoarsă către centrul și sudul Europei.

# Prypiat, orașul-fantomă
Prypiat, orașul construit special pentru muncitorii la stația Cernobîl (situat la numai 3 kilometri de centrală, față de orașul Cernobîl, aflat, în sens opus, la peste 7 kilometri), devenit un El Dorado pentru muncitorii sovietici, a fost ținta principală a norului radioactiv. A fost evacuat abia în 27 aprilie, timp în care locuitorii au fost sever radiați. Pompierii care au intervenit la stingerea inițială a focului de la reactor au fost cei mai afectați, majoritatea murind la scurt timp. În prezent (la 33 de ani de la accident!), nivelul de radioactivitate este extrem de mare, în continuare. Prypiat este un oraș-fantomă. Oamenilor li s-a comunicat, atunci, că evacuarea va fi temporară. În realitate, evacuarea a fost pentru totdeauna. Obiectele locuitorilor care au supraviețuit au rămas, pentru veșnicie, într-un spațiu încremenit în timp. Un parc de distracții oferă cel mai sumbru peisaj cu putință. Urma să fie inaugurat în mai 1986, ca atare aici nu a apucat să se joace niciun copil, niciodată. În prezent, imaginile sunt desprinse, parcă, dintr-un film horror.

# Poveste readusă în actualitate după 33 de ani
Apărută în 2019, miniseria de cinci episoade Chernobyl, produsă de HBO pentru a acoperi golul lăsat de Game Of Thrones, spune povestea din spatele accidentului. Cum KGB a uneltit la acoperirea adevărului cu minciuni, cum numai intervenția (oarecum sfidătoare împotriva regimului sovietic) a mai multor persoane a făcut ca dezastrul planetar să nu aibă efecte și mai mari. Aceștia sunt Valeri Legasov, director adjunct al Institutului Kurceatov pentru Energie Atomică și membru al echipei chemate să intervină după producerea dezastrului, respectiv Boris Șcerbina, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Uniunii Sovietice și șeful Biroului pentru Combustibili și Energie. El a fost desemnat de Kremlin după producerea dezastrului să conducă la fața locului comitetul guvernamental. Lor, în serial, li s-a adăugat un personaj fictiv colectiv, Ulana Homiuk, care încropește, de fapt, mai mulți specialiști care au contribuit la investigarea accidentului. Miniseria a stârnit reacții fabuloase. Influencerii au luat cu asalt Prypiat, pentru a-și face fotografii în zona contaminată (care se extinde din Ucraina până peste granița cu Belarus). În plus, rușii s-au arătat nemulțumiți de faptul că scenariștii sugerează că KGB a pus accidentul sub tăcere, anunțând o versiune proprie, în care vor oferi date despre implicarea CIA.

# „Au fost zile foarte calde!”
Însă, accidentul de la Cernobîl a fost unul global, cu efecte nefaste și asupra României și, implicit, asupra Maramureșului. Evident, populația a aflat cu întârziere despre tragedia din Ucraina sovietică, însă au fost instituite măsuri pentru a reduce proporțiile contaminării radioactive. Băimărenii Vasile și Florica T. își făceau griji, în primul rând, pentru fiul lor, care încă nu împlinise un an. “Au fost niște zile foarte calde în acea perioadă, mai cald decât era normal. Statul român a anunțat târziu despre ceea ce se întâmplase la Cernobîl. S-a dat iod, la copii, la lăuze și la femei însărcinate, evident acestea erau prioritățile. La farmacie nu se găseau pastole de iod pentru restul populației. Noi am aflat de la o doctoriță care locuia pe scară cu noi că trebuie să mergi la circă. Ni s-a spus atunci că aceasta este prima măsură care trebuia luată în astfel de cazuri. În acele zile ne pregăteam pentru ziua fiului nostru, împlinea un an, așa că am mers la cumpărături, întrucât urmau să vină toate rudele la noi. Nu era mai nimeni pe stradă, se instalase și panică, oarecum. Băimărenii stăteau mai mult în case. De îndată ce s-a aflat de accidentul de la Cernobîl, lumea punea, cumva, și căldura din acele zile pe seama lui. S-au înregistrat, apoi, în țară, multe cazuri de cancer, însă nu toată lumea făcea legătura între ceea ce se întâmplase la Cernobîl și îmbolnăvirile propriu-zise. Au fost zile tulburi, cu toate că nu se vorbea oficial mai nimic, mai mult se vorbea pe la colțuri”, au relatat Vasile și Florica T.

# “Pe litoralul românesc era plin de turiști străini”
Scriitorul Marian Ilea spune că se afla în Moldova în zilele accidentului de la Cernobîl. “S-a aflat de accident pe filiera Agerpres, care, apoi, a anunțat accidentul la radio și în presa scrisă. În Pentru Socialism au apărut informații puține și ceea ce s-a dat la nivel național. Atmosfera părea de sfârșit de lume. Cerul era îngălbenit. În Maramureșul Istoric, oamenii spuneau că s-a așternut un praf verde pe pământ și s-a crezut imediat că este adus din zona Cernobîl. Autoritățile vremii au decis să împartă iod la toată lumea. S-a anunțat prin întreprinderi să nu se meargă la mareîn acel an, întrucât ar putea fi periculos. În realitate, cea mai afectată a fost Moldova, iar apoi Maramureșul Istoric. Nici poveste de litoral. La mare, în acea vară, a fost plin de turiști străini, englezi, francezi, germani. Aflaseră de la ministerele lor ale Mediului că în Marea Neagră este zero poluare. Marea Mediteraneeană a fost cea afectată. Curenții de aer au parcurs o distanță diferită de ceea ce s-a crezut inițial. Așa se face că, în acel an, pe litoral a fost plin de turiști străini și mai puțin de turiști români. A fost multă spaimă în zilele accidentului, cu toate că s-a mediatizat că nu sunt motive. S-au înregistrat, însă, și cazuri de cancer în Maramureșul Istoric Am fost la Cernobîl în urmă cu patru ani, împreună cu directorul televiziunii regionale. Am văzut mutații incredibile de floră, faună nu am văzut și mă bucur. Ni s-a propus să vizităm și zona Prypiat, însă am refuzat. A fost o atmosferă apăsătoare, probabil și din cauza componentei afective”, a mărturisit scriitorul Marian Ilea.

# “Căutam și calculam distanțe!”
Pavel Filip, fost inspector școlar, era cadru didactic în zilele accidentului. “A doua zi după ce s-a anunțat oficial ce se întâmplase toți copiii au fost chemați să primească pastile de iod. S-a anunțat, însă, cu întârziere, totul. S-a creat panică întrucât multă lume a stat la soare în acele zile, întrucât au fost zile foarte călduroase. Lumea s-a gândit la consecințe, cu toate că statul român nu a interpretat situația ca pe un caz neobișnuit, asta poate și ca urmare a relațiilor cu URSS. Era spaimă referitoare la contaminarea solului. Se puneau întrebări referitoare la faptul că animalele pasc iarba respectivă, iar apoi oamenii consumă laptele de la animale, spre exemplu. Eram profesor la acea vreme și chiar discutam cu elevii la nivel de informațiile și cunoștințele avute atunci despre așa ceva. Căutam inclusiv distanța pe hartă până la Cernobîl, să vedem care este pericolul de contaminare. Lumea a fost îngrijorată și preocupată”, a relatat Pavel Filip.

Cătă ȚINEGHE

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here