EVOLUŢIE? – Ponorâta, cel mai sărac cătun minoritar al Maramureșului (VIDEO)

3454

De obicei, primarul Gavril Ropan din Coroieni e optimist în materie de finanţări, chiar privind spinoasa problemă a minorităţii rome, considerată una din cele mai sărace din România.

Sunt aproximativ 420 de romi acolo, aşezaţi de decenii pe terenurile oamenilor. Încet, s-a încropit un cartier, un sătuc, iar noi ne interesăm constant de ce se întâmplă în comunitate. Mai ales că afectează în mod direct viaţa întregii comune.

Sătenii din Vălenii Lăpuşului nu mai sunt atât de supăraţi, mai mult se plâng de pagubele făcute de mistreţi decât de furăciuni. Care există, dar nu în acest sezon. Situaţia actuală a cartierului Ponorâta ne-o spune primarul Ropan.

„Acum o parte din ei e dusă în Franţa. Alţii au lucrat la fabrica de mobilă din Târgu Lăpuş. Dar se răresc, sunt tot mai puţini la fabrică. Însă o evoluţie, o emancipare este, comparativ cu acum 7-8 ani. S-au mai rărit furturile. Mai fură fân, iarbă. Adevărat e şi că nu se cultivă nimic în zonă. Nouă ni se tot cere integrarea lor, dar cum? De la sine? Cu ce fonduri putem noi interveni? Revin şi întreb: cu ce fonduri ar putea şi ar trebui să intervină Ministerul Învăţământului sau Ministerul Dezvoltării? Pentru şcoli, pentru locuinţe sociale… Deci, la acest moment stăm aşa. Cantina a funcţionat până la sărbători, cu o masă caldă pe zi, dar firma de ajutorare a plecat, în urma unor certuri şi acuze aduse lor de către localnici. De fapt, proiectul cu fonduri norvegiene s-a încheiat. „Alternativă la sărăcie” se numea. Cantina, duşuri, maşini de spălat… Noi am oprit, primăria nu are de unde finanţa nici măcar sala de duşuri. Dar facem alte cele pentru ei. Facem extindere de şcoală cu două săli de clasă, pentru că e nevoie. Nu am cifrele exacte, dar anul trecut s-au născut la Ponorâta peste 40 de copii, iar în restul comunei sub zece! Au reţeaua de apă făcută, am mai pietruit drumuri şi le-am făcut podeţe, printre case. Asta e ceea ce am putut face, Sigur, am visat campus şcolar, să-i scoatem din mediul acela, dar am insistat la ministere şi n-am avut succes nicăieri…”, spune primarul Ropan.

Problema e una complexă, cartierul se extinde vizibil, pe terenurile oamenilor, ba apar deja enclave de case îndepărtate, a celor „mai nobili“, cei care îi duc în Franţa pe ceilalţi sau cei care îi împrumută cu bani, cu comisioane impresionante. Într-adevăr, integrarea nu se face cu vorbe, dar se face în generaţii întregi.

Alexandru RUJA

Mai multe știri pe AxaNews.ro!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here