EVENIMENT – Nume nou pentru Şcoala Gimnazială din Copalnic-Mănăştur

346

Şcoala Gimnazială Copalnic-Mănăştur a devenit din septembrie 2018 Şcoala Gimnazială „Augustin Buzura”, la eveniment fiind prezenţi şi o mare parte din membrii familiei academicianului Augustin Buzura. Unitatea şcolară a fost locul unde acesta a studiat în clasele a V-a şi a VI-a.

Demersurile pentru ca Augustin Buzura să devină mentorul spiritual al acestei şcoli au fost demarate de prof. Ioan Pop – directorul şcolii, prof, Emilia Lupşe – director-adjunct, împreună cu primarul comunei – Vasile Mihalca, încă în toamna anului trecut, la puţin timp după dispariţia romancierului, născut la 22 septembrie 1938, în Berinţa – Maramureş.

În holul şcolii s-au afişat un panou cu documentele care au stat la baza aprobării denumirii şcolii şi un al doilea despre viaţa şi opera lui Augustin Buzura. „Ne-am dorit şi ne-am promis ca noul an şcolar să ne prindă cu această nouă denumire. Sperăm ca să putem realiza şi o statuie a academicianului în curtea şcolii.”,  a precizat directorul coordonator prof. Ioan Pop.

Despre academicianul Augustin Buzura a vorbit decanul Facultăţii de Litere a Centrului Universitar Nord Baia Mare, conf. univ. dr. Ioan Mircea Fărcaş, şi el fost elev al acestei şcoli. Acesta a punctat câteva amintiri de la festivitatea prin care Universitatea de Nord Baia Mare i-a acordat academicianului Augustin Buzura titlul de Doctor Honoris Causa, în anul 2010. „Augustin Buzura a vorbit atunci despre mama sa care-l conducea cu felinarul prin pădure în fiecare dimineaţă pentru a putea ajunge la şcoală. Acel felinar i-a fost lumina călăuzitoare pe parcursul întregii sale vieţi.” – spune conf. univ. dr. Ioan Mircea Fărcaş.

„Graţie acestui gest, tata s-a întors acasă.  De fapt, s-a întors acolo de unde n-a plecat niciodată. Deşi, viaţa, munca, profesia, scrisul l-au dus prin toată lumea şi l-au stabilit departe de Maramureş, totuşi cu sufletul, cu inima, cu mintea, el n-a plecat, nu s-a desprins niciodată de-aici. Şi nici n-avea cum să plece, pentru că e prea adânc înrădăcinat în aceste locuri, în acest spaţiu. Şi cred că această ne-plecare de acasă, această permanentă legătură cu pământul de-aici a constituit o şansă pentru literatura română. A constituit adevăratul germen al operei lui, fermentul acela din care s-au plămădit personajele romanelor sale. El şi-a populat cărţile cu oamenii acestui spaţiu, cu tot ce au ei uman şi psihologic mai relevant şi multe dintre acţiunile romanelor sale sunt plasate în aceste locuri. Despre Mănăştur şi despre naveta teribilă pe care o făcea pe jos, din Berinţa, peste deal, prin pădure, în ierni cumplite, cu spaime şi lupi, doar  pentru a ajunge la şcoală – la această şcoală! – tata a vorbit de nenumărate ori. Au fost eforturi şi experienţe care l-au marcat. Este, parcă, o punte peste timp, care se închide frumos, rotund, azi, aici: dacă el a venit la Copalnic-Mănăştur ca elev, cu drag şi cu seriozitatea-i caracteristică, dumneavoastră îi cinstiţi memoria cu aceeaşi seriozitate şi cu foarte multă eleganţă.” – a precizat fiica scriitorului, Anamaria Maior-Buzura.

La eveniment a fost prezent şi ambasadorul George Maior, ginerele academicianului Augustin Buzura. Un moment impresionant a fostmontajul cuprinzând câteva citate din operele şi interviurile lui Augustin Buzura, prezentat de elevii şcolii. La finalul festivităţii, Anamaria Maior-Buzura a dezvelit placa omagială dedicată lui Augustin Buzura. După festivitate, la Căminul cultural, a rulat filmul „Arta de a birui frica” – realizat în 2010 de Radu Dănilă – TVR, al cărui director de imagine este fiul scriitorului, Mihai Adrian Buzura. Filmul cuprinde, pe lângă un interviu cu academicianul, despre faţetele fricii, despre angoasele omului terorizat de capriciile istoriei, despre credinţă şi singurătate, şi mărturii ale oamenilor din Berinţa, ale prietenilor şi rudelor.

Dragos HOJDA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here