EDITORIAL – Zece ani de economie capitalistă au trecut în Maramureș cu mare viteză

245

Au fost ani buni din perspectiva dezvoltării economice, anii ’90, pornit în afaceri, parcă o rotiță a unui mecanism subtil te împingea înainte. Important era să mergi mai departe identificând oportunitățile și, evident, asumându-ți riscurile inerente oricărei enonomii aflată în formare.

Banii veneau cu ușurință, cu toate că munca era epuizantă. Cei care renunțaseră până și la drumurile lor în Ungaria, lăsându-se pe seama unor pseudo-prosperități obținute printr-o formulă primitivă de speculare a pieței, au ajuns angajați de bună calitate în firmele nou născute, una dintre acestea fiind în proprietatea mea. Așa au fost anii ’90, ani ai unui pionierat plin de entuziasm, când nu s-a simțit niciodată lipsa de personal capabil să muncească pentru o idee. Fără falsă modestie, pot să scriu cu liniște că ideile în afaceri mi-au aparținut. Dezvoltasem deja o adevărată industrie de producție de băuturi alcoolice, însoțită de un sistem performant de distribuție care, aproape săptămânal, cucerea felii importante ale acestei piețe.

Vorbind despre mugurii acestei forme de capitalism relativ sălbatic pot spune că i-am învățat subtilitățile (nu la Oxford sau Harvard) ucenicind la locul de muncă. Am scris la începutul acestui text că apăruseră banii, profitul care aparținea firmei, cu toate acestea creatorul afacerii avea și el bani. Am investit pentru mine și familia mea în așa numitele utilități primitive ale vieții: casă, mașini și un standard de existență ridicat, la care n-aș fi visat în anul 1989. Cu toate aceste investiții, bani erau cu prisosință. Stabilisem, la nivel de idee, o dezvoltare economică și în alte domenii de activitate. Făcusem un studiu de piață legat de dezvoltarea turismului în zonă și, în virtutea acestuia, am hotărât să mă implic și în acest domeniu. Apăruse oportunitatea de a achiziționa Stațiunea turistică Izvoare (sfârșitul anilor ’90), lucru pe care l-am făcut, lărgind astfel paleta dezvoltării economice cu o firmă specializată în sensibilul domeniu al turismului. Se născuse astfel un soi de morișcă economică în care o parte din profitul obținut în industria alcoolului se investea în industria turismului. Aceia au fost anii buni ai dezvoltării mele ca investitor.

Tot instinctual am aplicat o formulă capitalistă veche de când există capitalism și care spune că orice investitor ce obține profit într-o comunitate trebuie să-l reîntoarcă într-un anumit procent înspre acea comunitate. Eu am făcut acest lucru investind în tronsoane media. Am achiziționat în acea perioadă un demers mediatic, „Glasul Maramureșului“, unde, împreună, o mână de profesioniști ai domeniului am consolidat un cotidian care și astăzi are un înalt standard profesional și care a câștigat încrederea unui consistent segment comunitar, consumator de presă scrisă. Mă uit în spate azi și văd că au trecut de atunci 21 de ani. „Glasul Maramureșului“ m-a determinat, la peste șapte ani de la achiziționarea lui, să investesc în televiziune, în anul 2005 apărând pe piața media regională AXA TV. Maramureș.

Am muncit împreună cu profesioniști media fidelizați presei scrise, educând tineri în profesii legate de televiziune de care nici ei n-ar fi crezut că se vor apropia, devenind în timp profesioniști de elită pe plan național. Acestea sunt două tronsoane investiționale de care sunt foarte apropiat care au dus la realizări remarcabile mediatic în comunitatea noastră, cu satisfacții și regrete inerente. Istoria dezvoltării acestor două domenii merită (la un moment dat) să fie tratată mai în amănunțime. Atât în cotidian cât și în televiziune a fost nevoie de investiții. Și cum banii trebuiau să vină de undeva am continuat dezvoltarea afacerilor mele legate de industria alcoolului. Și aceia au fost buni din perspectivă economică pentru acest tip de business. Dar despre aceasta voi scrie în următorul text.

Corin CHERECHEȘ

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here