EDITORIAL – Vasile Filipciuc – jurist, om politic şi publicist interbelic în Maramureş

420

Personalitate plină de vervă, cu iniţiative care au definit Maramureşul Istoric al anilor ‘30 (secolul trecut) a fost Vasile Filipciuc, născut în Petrova. Tatăl acestuia, Gavrilă Filipciuc, a fost vreme de ani buni primarul Petrovei. Feciorilor lui li se spunea „de-a birăului“. Mama lui Vasile Filipciuc era de loc din Giuleşti, Ioana Pîrja.

În anul 1892, Vasile Filipciuc începe şcoala primară la Ocna Şugatag, unde învaţă în ungureşte. În anul 1896 este înscris la gimnaziul piarist din Sighet. În anul 1899, Gheorghe Bilaşcu îi face cadou de Crăciun „Manualul de istorie a românilor“, de Xenopol. Vasile Filipaşcu ajunge să facă cursul superior la Liceul „Samuil Vulcan“ din Beiuş, cultivându-şi neostoita dorinţă de a cunoaşte istoria României în profunzime!

Îşi ia bacalaureatul în anul 1904, la Beiuş, începând (din acelaşi an) studiile la Universitatea din Budapesta. Aici e sub influenţa consăteanului său celebru în epocă, Gheorghe Bilaşcu, ajungând un român cu profesori unguri ce aveau vederi naţionaliste aşa că-n 1906 Vasile Filipciuc se mută la Viena. Când trece cât de cât furtuna naţionalismului maghiar, Vasile Filipciuc se întoarce la Budapesta, unde-şi dă licenţa şi doctoratul. Devine avocat practicant la Budapesta şi apoi în Maramureşul Istoric. E pasionat de gazetărie şi va rămâne aşa până la sfârşitul prea timpuriu al vieţii.

Vasile Filipciuc se află în prima generaţie de jurnalişti maramureşeni care sunt şi oameni de cultură ca: Tit Bud, Alexandru Ţiplea, Ion Bîrlea ş.a.m.d..Vasile Filipciuc are rubrică permanentă la „Foaia poporului român“ din Arad, care-i oferă un post de gazetar cu normă întreagă, pe care-l refuză, rămânând colaborator la gazetă şi avocat. Colaborează la publicaţii transilvănene: Familia (Oradea), Gazeta Transilvaniei (Braşov), Tribuna (Sibiu), Unirea (Blaj), Textele lui sunt de analiză politică şi viziune pentru viitor!Se reîntoarce definitiv în Petrova în anul 1918 şi participă la constituirea Sfaturilor Naţionale şi a Gărzilor Naţionale în Maramureş.
În 17 noiembrie 1918, scrie şi semnează Protocolul de la Petrova. În 20 decembrie 1918, Vasile Filipciuc devine reprezentantul Maramureşului pe lângă Consiliul Diligent de la Sibiu, dând demnităţi administrativ-politice pentru maramureşeni la ei acasă. El îşi atribuie postul de prim-pretor al Plasei Vişeu. Aici introduce limba română în administraţie, înfiinţează Gimnaziul Bogdan Vodă şi Şcoala de Arte şi Meserii (în Vişeu) unde predă în regim gratuit.

Împreună cu doctorul în drept Gavrilă Iuga creează o fundaţie care în scurt timp are 300.000 de lei pentru sprijinirea elevilor săraci. Vasile Filipciuc se stabileşte la Vişeu, unde conduce Banca Maramureşană (filială), are birou avocaţial şi participă la constituirea Băncii Vişeului, a Casinei Intelectualilor şi la refacerea fostului „Despărţământ Astra“ din zona Vişeu – Iza.
La moartea neaşteptată a lui Gheorghe Bilaşcu (1926), Vasile Filipciuc devine preşedinte al Composesoratului nobil din Petrova.

A fost adept al Partidului Naţional Român din Ardeal, ajungând deputat între anii 1928-1931.
Şi el moare neaşteptat, la 8 iulie 1932, fiind înmormântat lângă părinţii lui, uitarea aşezându-se peste această personalitate petrovană de excepţie. Despre gazetăria sa e de spus că textele există şi recuperate pot crea imaginea activităţii acestui intelectual în publicistică dacă vor fi adunate într-o carte.

În Maramureşul Istoric, cât a trăit, Vasile Filipciuc a fost considerat o „enciclopedie pe picioare“. Membru al ceea ce se poate numi „generaţia Unirii“ în Maramureş, Vasile Filipciuc şi-a făcut pe deplin datoria faţă de comunităţile Maramureşului Istoric. A recupera această personalitate despre care am scris e o obligaţie a noastră, cei care ar trebui să sărbătorim cu mândrie Centenarul Marii Uniri!Se aude şi la Consiliul Judeţean Maramureş!?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here