EDITORIAL – Un mare actor s-a întors definitiv acasă

643

Anton Tauf a fost al Băii Mari. S-a născut aici, a copilărit în oraş, a fost elev şi apoi absolvent al Liceului (pe atunci) „Gheorghe Şincai“, a trăit intens adolescenţa într-un oraş în care actoria era la loc de cinste, într-un oraş cu tradiţie teatrală, cu Teatrul Dramatic unde muncise Liviu Ciulei, într-un oraş care dăduse Ungariei şi Europei Centrale un actor ce dăduse startul epocii moderne a teatrului maghiar de la Budapesta (Marton Lendvay).

Baia Mare a fost pentru Anton Tauf oraşul magic, oraşul în care talentul lui actoricesc s-a format, unde spiritul competiţiei valorilor a fost la el acasă şi… a plecat la Bucureşti pentru a dobândi „uneltele“ care să-l ajute în arta-i. După ce a terminat Institutul de Artă Teatrală la Bucureşti s-a stabilit la Cluj, devenind actor şi regizor într-o Transilvanie a performanţei teatrale. În timp, a devenit un simbol al Teatrului Naţional din Cluj. Actor complex şi regizor analitic, excepţional gânditor al unor formule teatrale (inclusiv de avangardă), Anton Tauf a surprins de fiecare dată spectatorii cu ceea ce a propus pentru scena Naţionalului clujean. Într-un cuvânt, Tauf şi-a făcut datoria faţă de propriu-i talent şi faţă de miile de spectatori care veneau să-l vadă pe scenă.

Tauf a avut, ani buni, publicul lui. A adus servicii uriaşe teatrului şi Teatrului Naţional clujean. Personalitatea lui analitică şi jovială şi-a dorit enorm să se întoarcă în oraşul de la poalele Dealului Florilor şi să facă performanţă teatrală pentru ai lui. Şi-a dori ca Ferneziul natal, Ferneziul magic al copilăriei lui şi Baia Mare (cea cu fermecătoarea lui adolescenţă) să-i livreze pe scena teatrului băimărean spectatori. Tauf a făcut performanţă teatrală în Baia Mare, resimţind o datorie uriaşă faţă de oraşul unde s-a născut şi s-a format. A reuşit parţial acest lucru în perioada cât a fost director al teatrului (1995-2003). S-a lovit şi de forme de obtuzitate specifice şi clamate de sute de ani pe aici: „Nimeni nu-i profet la el acasă“.

A continuat, după 2003, arta-i actoricească la Cluj. A colaborat extraordinar cu un mare regizor român (azi directorul Teatrului Naţional clujean), Mihai Măniuţiu. În joia aceasta, însă, Anton Tauf s-a întors definitiv acasă. Trupu-i neînsufleţit se odihneşte în cimitirul Horia II din Baia Mare. Peste frământările şi chinurile şi bucuriile artei actorului şi regizorului Anton Tauf s-a aşezat liniştea. De aici înainte rămâne arta-i şi povestea unui tânăr băimărean talentat, care a ajuns mare actor al Transilvaniei şi care a venit definitiv acasă după ce timp de 72 de ani şi-a trăit energic viaţa.

Îi doresc ca posteritatea să-i fie mult mai împlinită artistic în raport cu ingratitudinea de care s-a lovit adeseori dinspre cei cu care a fost contemporan. Drum bun, Anton Tauf!

Marian ILEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here