EDITORIAL – Sunt probleme cu sărbătoarea Centenarului Marii Uniri?!?

392

Peste patruzeci de zile (la 1 decembrie) România va sărbători 100 de ani de la Marea Unire. România Mare de la acea vreme a fost catalogată de Internaţionala a III-a socialistă ca o alcătuire forţată a Marilor Puteri.

De fapt, socialiştii acelor vremuri băteau câmpii, România Mare fiind născută din voinţa transilvănenilor conduşi de lideri ce au muncit din anul 1870 şi până-n anul 1918 la singurul proiect de ţară pus în practică pe acest teritoriu.

După anul 1918 (în timp), din trupul României Mari s-au rupt teritorii româneşti de către urmaşii celor care alcătuiau Internaţionala a III-a socialistă! Actualii conducători ai României par a nu avea habar în ce conjunctură politică trăiesc. Personal, cred că nici nu-i interesează. Din această pricină au şi ratat Anul Centenarului! Impardonabil!

Oricâte rateuri dă politica naţională la UE (şi dă!) sunt floare la ureche în raport cu autismul cu care s-a tratat la vârf acest an, simbolul Marii Uniri a rămas abandonat la Bucureşti şi prin judeţele ţării. E păcat să eşuezi atunci când aveai şansa să sărbătoreşti vreme de un an de zile cea mai importantă zi a României – 1 Decembrie 1918!

Complexaţi de ameninţarea maghiarilor de aici şi de la Budapesta (e vorba strict de liderii politici) că se va sărbători un mileniu de maghiarism în Transilvania, guvernanţii noştri au rămas timoraţi. Auzindu-i pe lideri ai maghiarilor clamând prin Transilvania că pentru maghiari Centenarul Marii Uniri a Transilvaniei cu România e prilej de doliu, guvernanţii români s-au făcut că plouă şi… n-au făcut nimic.

Reacţia transilvănenilor (intelectualii acestui ţinut) prinde să apară în discuţii în care se vorbeşte de autonomia transilvăneană, atât teritorială cât şi culturală.

Mai nou (de curând) 24 de intelectuali au semnat o declaraţie la Cluj (în cadrul unei conferinţe a forului maghiar CNMT) pentru ca, în timp (ani de zile) “Transilvania ar putea să devină un model de pluralism cultural şi religios”. Declaraţia aceasta analizează şi propune, vorbeşte despre autonomie a ţinutului ca soluţie a unei Transilvanii (a statului român) în care nu trebuie să existe confuzii între autonomie şi independenţă.

Se mai vorbeşte de complementaritate transilvăneană şi despre realizarea în Transilvania a unui ideal al românilor (transilvăneni), maghiarilor, nemţilor ş.a.m.d. prin care ţintele fiecărei naţionalităţi să ducă la împlinirea acesteia din perspectivă culturală, religioasă etc..

E o declaraţie (deocamdată) şi e semnată de: Gabriel Andreescu, Tokés László, Lucian Nastasă-Kovacs, Szilágyi Zsolt, Marius Tabacu, Bodó Barna, Cristian Sandache, Toró T. Tibor, Radu Răileanu, Bakk Miklós, Sabin Gherman, Dávid László, Ramona Băluţescu, Liviu Antonesei, Eckstein Kovács Péter, Florian Mihalcea, Kolumbán Gábor, Mircea Toma, Molnár Gusztáv, Ovidiu Pecican, Szilágyi Ferenc, Cristian Pîrvulescu, Kincses Elod. Să zicem că vom analiza declaraţia aceasta după ce vom sărbători, la 1 decembrie 2018, împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire! E de aşteptat ca, măcar ziua de sărbătoare (nu Anul Centenarului, care s-a ratat) să fie o reuşită la Alba Iulia! Apoi, vom vedea!

Marian ILEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here