EDITORIAL – Maramureş Centenar: Drumul la Alba Iulia, 1918

202

Sub egida Academiei Române (Centrul de Cercetări, Cultură şi Civilizaţie Săliştea de Sus) şi a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş„ din Arad a apărut (la editura Eurotip din Baia Mare) o lucrare (carte) care prezintă toate numerele de ziar (ale publicaţiei „Sfatul“ din Sighetu Marmaţiei) pe perioada decembrie 1918 – decembrie 1919. Autori sunt Nicolae Iuga, Ioan Liviu Tăut, Magnolia Tilcă şi Laura Rebeca Stiegelbauer.

Publicaţia „Sfatul“ a fost organul oficios al CNRC din Maramureş. Lucrarea a apărut cu sprijinul financiar al CJ Maramureş, finanţare obţinută de către filiala Baia Mare a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş„. Texte care azi (re)văd lumina tiparului (de această dată în format carte) au fost gândite de redactorii acelei perioade şi-n acest scop: „Să stea amintire a ceea ce s-a întâmplat în Maramureş în anul 1919 (imediat după Marea Adunare de la Alba Iulia“.
Într-un „Cuvânt Înainte“, prof. Univ. Dr. Nicolae Iuga prezintă o sinteză a ceea ce conţine (număr de număr) publicaţia „Sfatul“.

Ca apariţie editorială a anului 2018 (anul Centenarului), lucrarea face parte dintr-un proiect generos şi util pe care-l putem numi „Maramureşul Centenar“. Azi publicăm din „Cuvântul Înainte“ un subcapitol semnat de Nicolae Iuga care are titlul „Relatarea în ziarul «Sfatul» a deplasăsii de la Alba Iulia“.

„În primele două numere, din 7 şi respectiv 14 decembrie 1918, este publicat între altele reportajul călătoriei delegaţiilor din Maramureş la Adunarea din 1 Decembrie (1918 – n.n.) de la Alba Iulia. În prealabil, pe 22 noiembrie 1918, avusese loc în Sighet o Mare Adunare Naţională Românească la care au participat între 6.000 (după sursele oficiale maghiare) şi 10.000 de maramureşenei (după aprecierile organizatorilor). Sighetul nu era încă evacuat de către autorităţile austro-ungare, iar Adunarea s-a ţinut în Piaţa Centrală a oraşului sub supravegherea armatei austro-ungare, care avea militari cu mitraliere instalate pe acoperişurile clădirilor. În această atmosferă de ameninţare, Adunarea a decurs «în bună rânduială, chiar şi străinii recunoscând că românii s-au purtat cu toată cinstea». Preotul Simion Balea din Săpânţa l-a jurat pe preşedintele desemnat al Sfatului Comitatens dr. Vasile Kindriş „sub steag şi pe steagul românesc“. (Dr. Vasile Kindriş era un avocat necăsătorit, iar acesta a fost lămurit de către comilitonii săi să accepte el această însărcinare, deoarece probabilitatea ca să fie asasinat era destul de mare şi măcar nu ar fi rămas o familie neajutorată în urma sa). Apoi s-au ales membrii Sfatului Comitatens, au fost desemnaţi reprezentanţii care vor merge la Adunarea de la Alba Iulia şi s-a cântat «Deşteaptă-te, române!».

Cei şapte reprezentanţi din Sighet, în frunte cu preşedintele dr. Vasile Kindriş, s-au deplasat cu carele 65 de kilometri până la Baia Mare, pe Valea Marei, iar pe parcurs lor li s-au alăturat delegaţi din toate localităţile de pe această vale: Berbeşti, Giuleşti, Crăceşti (vechea denumire a actualului sat Mara). Pe drum, prin toate satele pe care le-au străbătut, români îmbrăcaţi de sărbătoare le-au «făcut ovaţii». Au prânzit la o cârciumă din Crăceşti, apoi au trecut muntele Gutâi şi au dormit la un hotel din Baia Mare, iar din Baia Mare au parcurs drumul până la Alba Iulia cu trenul, în vagoane anume rezervate pentru delegaţii. Pe vagonul cu delegaţiile din Maramureş era scris cu litere mari «MARMAŢIA» ŞI «TRÄIASCÄ ROMÂNIA MARE»!
La plecarea din gara Teiuş, soldaţii unguri au tras asupra trenului, ochind pe un delegat care purta un steag tricolor românesc. Militarii români care constituiau garda trenului au ripostat, iar ungurii au fugit. Stegarul român rănit, Ion Arion, a murit în tren, a fost dus până la Alba Iulia şi a fost înmormântat acolo cu onoruri militare.“

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here