EDITORIAL – Lăpușul Românesc, gata de pus în aplicare investițiile de primăvară

292

E patru februarie dar plouă ca-n patru noiembrie. În Țara Lăpușului (cândva polul frigului transilvănean), în loc de o iarnă ca-n povești găsim pârâuri (care-n vară nu se mai văd) dând în clocot.

Apa a inundat câmpurile vecine cu malurile. E un patru februarie, anul de grație 2020, în care apa e la ea acasă, luând locul zăpezilor, troienelor, săniușului.

Poate părea un text nostalgic dar e realitatea pură. Că va ninge peste câteva zile nici nu mai are importanță. Lăpușenii s-au obișnuit cu ploaia de ianuarie ori de februarie. Despre agricultură în această zonă excepțională n-are rost să scriem. Calamitățile care n-au nimic în comun cu tradiționalele anotimpuri lăpușene lovesc fără milă agricultura zonei.

Mergem în Lăpușul Românesc (sau, mai simplu, Lăpuș). Dincolo de lipsa coerenței anotimpurilor, la primărie se muncește pe rupte. Se pregătesc lucrări pentru extinderea canalizării pe toate ulițele adiacente comunei. Primarul Ioan Buda spune că „săptămâna viitoare se va da ordinul de începere a lucrărilor care vor fi executate în următoarele optsprezece luni de zile”. „E un proiect cofinanțat de către noi, din bugetul primăriei”, încheie primarul.

Aflăm că în Lăpușul Românesc, în luna octombrie va fi finalizat Căminul Cultural și că printr-un proiect PNDL se va reabilita școala.

Continuăm să dialogăm cu primarul comunei despre felul în care localitatea s-a dezvoltat, oferind cetățenilor ei cam 200 de locuri de muncă, despre alte sute de alți muncitori pe care-i oferă comuna unor întreprinderi fanion din Târgu Lăpuș (Taparo), Dumbrăvița (UAC) și Baia Mare (Aramis). Pentru aceștia, Lăpușul Românesc a devenit comuna dormitor, lor asigurându-li-se transportul cu autobuze de către agenții economici. Cu toate astea, navetiștii preferă să se întoarcă în fiecare seară în comună, chiar dacă apucă doar să mănânce și să doarmă. De dimineață o iau de la capăt.

În Lăpușul Românesc, pe de altă partă, sunt la școală și grădiniță 400 de copii. „Comuna are 3800 de locuitori din care o treime sunt activi, muncesc, se transformă în motorul de dezvoltare al localității”, spune primarul.  „Aș mai menționa că 900 dintre lăpușenii din comună lucrează în Occident și că la noi doar cinci persoane primesc ajutor social iar alte 26 de persoane, fiind cu dizabilități, primesc ajutoare specifice”, își încheie dialogul cu noi primarul.

P.S. De la primărie ne continuăm drumul până la Mănăstirea Rîoaia (sau Ruoaia, cum e scris pe tablele rutiere)! Parcurgem un drum forestier (vreo cinci kilometri) pe o vale mirifică, de o parte și de alta au prins a se construi cabane. Sunt patru locuri aproape de mănăstire .

E o bijuterie arhitectonică ortodoxă mănăstirea aceasta a Țării Lăpușului.

Construcțiile aferente sunt impunătoare, semn că dezvoltarea acestei mănăstiri a luat amploare.

Suntem în Țara Lăpușului, unde credința ortodoxă e la ea acasă. {i e suficient să vorbești cu oamenii pentru a înțelege că așa va și rămâne!

Marian ILEA 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here