EDITORIAL – De la Gewerbeverein la Palatul Culturii din Bistriţa

416

Săptămâna trecută, preţ de două zile, au fost prezenţi în Baia Mare scriitori bistriţeni. Grupul a fost condus de către directorul Palatului Culturii din Bistriţa, prof. dr. Dorel Cosma. Într-un dialog purtat cu scriitorii ce trăiesc şi creează în acest oraş am aflat istoria Palatului Culturii din perspectiva unei mândrii locale ce continuă programul cultural gândit în anul 1887.

E tonifiant să vezi că lumea culturală dintr-un colţ de ţară tonifiant se aşază în continuitatea unui program cultural gândit acum 130 de ani. Ceea ce se întâmplă la Palatul Culturii (fostul Gewerbeverein) ţine de performanţă şi nu de însăilarea unor proiecte de conjunctură.

Scriitorii bistriţeni (oamenii de cultură ai acestui loc) sunt cuprinşi în programe pentru comunitate şi-n alte programe de reprezentare pe plan internaţional a valorilor culturale (arhetipale şi moderne ori postmoderne). Traduceri ale creaţiilor poetice apar şi se lansează din Italia şi până-n Turcia. Lunile acestea urmează să apară o antologie cu 30 de poeţi români şi alţi 30 de poeţi turci.

De asemenea, coerenţa cu care se prezintă evenimente legate de Centenarul Marii Uniri ţine de o lecţie pe care bistriţenii ne-o servesc, fără a o face cu obstinaţie ci cu naturaleţe.

„Teatrul de proiecte”care fiinţează la Palatul Culturii are spectacole ce scot în evidenţă anul 1918 (cu ale lui personaje), aducând de pe scenă în comunitate spiritul Marii Uniri. La Bistriţa, primarul municipiului, Ovidiu Teodor Creţu, implicat cu ştiinţă şi entuziasm în mişcarea culturală, spune despre Palatul Culturii (Gewerbeverein) următoarele: „De-a lungul celor 122 de ani de existenţă, clădirea a fost, în permanenţă, cel mai important loc de cultură iar azi – după ce a fost complet reabilitată – este cu adevărat un Palat al Culturii, deschis tuturor celor care vor să-i treacă pragul, în calitate de spectatori sau artişti, oferind spaţii funcţionale pentru toate genurile culturale şi, mai ales, o elegantă şi impresionantă sală de spectacole. Prin ceea ce facem noi, cei de azi, aducem un gând de recunoştinţă celor care au construit, în urmă cu mai bine de un secol, o clădire superbă a Culturii şi Artelor, proiectată de arhitectul vienez Paul Brang”.

E de menţionat că-n ultimii ani clădirea a fost reabilitată printr-un proiect în valoare de 3,3 milioane de euro.Povestind despre Palatul Culturii cu directorul acestuia, prof. dr. Dorel Cosma, ai certitudinea că lucrurile merg foarte bine din perspectivă culturală şi vor merge la fel şi-n următorii ani.

În încheiere, punctăm ceea ce au spus la deschiderea Gewebeverein-ului cei care au tăiat panglica acestei construcţii, în urmă cu 122 de ani: „Casa mea este cetatea mea, căminul meu şi ea este mândria mea”, a spus (la acea vreme) preotul Friedrich Kramer. Preşedintele Gewerbeverein-ului în anul 1897 a adăugat: „O cetate, un cămin drag pe care îl lăsăm copiilor noştri pentru ca ei să fie mândri de noi, părinţii lor. Asta să fie şi să rămână principalul nostru scop”.

După o întâlnire cu scriitorii bistriţeni şi după un dialog despre continuitatea prin cultură, uiţi de toate aiurelile politicii prezentului şi desluşeşti fenomenul unui spirit cultural care, continuându-şi drumul prin vremuri, e linia roşie şi diriguitoare de care toţi ar trebui să ţinem seama!

P.S.La Baia Mare, vinerea trecută, grupul de scriitori bistriţeni condus de Dorel Cosma a prezentat cărţi publicate la Palatul Culturii şi revista de literatură „Conexiuni literare”. Organizator al întâlnirii de la Oasis Pub a fost eCreator, cu Ioan Romeo Roşiianu la cârmă.Din delegaţia bistriţeană au făcut parte: prof. dr. Dorel Cosma, Maria Herineanu, Elena M. Câmpan, Menuţ Maximinian şi Lucian Dobârtă.

Marian Ilea

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here