ECONOMIC VORBIND – Turismul maramureșean este fabulos, dar lipsește

1234

La ce pretentii avem referitoare la turismul din Maramures, ar parea ca avem o structura perfect pusa la punct, o strategie judeteana perfecta in ce priveste turismul, agroturismul, turismul de iarna, turismul religios, etc. Nici vorba. Si cea mai buna dovada ca nu s-a facut programat, ci empiric, este ca se face turism la noi nu in cele mai potrivite zone, nu in cele mai frumoase sau cu infrastructura, ci unde au fost oameni abili si gospodari!

# De ce acolo si nu dincolo?

De cunosti Maramuresul, stii unde se face turism si cum. La Sapânta, Cimitirul Vesel aduce turisti, dar ei se afla in tranzit, viziteaza si pleaca, in cel mai bun caz iau masa si cumpara artizanat.

Sighetu Marmatiei aduce, de asemenea, turisti in tranzit, la Inchisoarea Muzeu sau la obiectivele comunitatii evreiesti. Datorita unui impuls dat de niste francezi inimosi in anii ’90, comunele Vadu Izei si Botiza au incropit retele turistice care au crescut, au scazut in ani de criza, si-au revenit sau nu.

Pe Valea Viseului, atractia turistica este Valea Vaserului cu Mocanita, acolo turismul prinde contur. Culmea, in ciuda eforturilor, Borsa nu se poate lauda cu performantele Viseului, desi oferta sa turistica este infinit mai vasta: cel mai inalt vârf din nordul tarii, lacuri glaciare, pârtii de schi, trasee montane evidente, rezervatii, sansa de animal/bird watching, de la capre negre si marmote la cocos de munte, vultur sau cocos de mesteacan.

Se ridica astfel intrebarea, logic: de ce si ce ai avea de vazut la Vadu Izei sau Botiza mai mult ca la Borsa, Culmea Prelucilor, Sisesti, Breb, Budesti, Mara?

Dupa cum observati, agroturismul n-a prins nici in Tara Lapusului, Chioar, pe Mara sau Cosau. Si tentative au fost si sunt, la Oncesti sau Rozavlea-Sâlta, la Salistea sau Sacel. Vorbind de Valea Izei, Dragomirestiul are superba vale a Baicului, cu natura, istorie, vecina cu o padure seculara protejata UNESCO, la Grosii Tiblesului. Ieudul are case si porti de lemn, Bogdan Voda are istorie. La fel, Valea Viseului are superbe zone naturale in muntii Maramuresului, la Bistra, Ruscova, Repedea si Poienile de sub Munte. Unde nu exista turism defel. De aici si onvingerea noastra ca nu exista o strategie macro, bine definita. Si cea mai buna dovada este ca doua zone cu potential turistic major- Botiza si Grosii Tiblesului au fost legate de un drum, dar fara o minima promovare turistica. Ori acolo avem pe de o parte turism bine organizat, traditii, datini, de cealalta datini, munte, ursi, cerbi, râsi, paduri seculare.

Situatia se repeta in Tara Lapusului, cu salba de biserici si manastiri, cu defileul aproape unic in tara, ca lungime si privelisti. Turismul este inexistent aproape in Chioar, Codru sau pe Culoarul Somesului. Desi tentative exista, acel circuit al bisericilor de lemn in care chiar s-a implicat autoritatea judeteana. Desi rezultate nu se vad, este o prima demonstratie de forta, ca este posibil. De ce nu si un circuit al castelelor si a caselor boieresti? Cetatea Chioarului zace in uitare…

# Oficial, duduim

Cum aratz turismul maramuresean, statistic? Conform Directiei Judetene de Statistica Maramures, turismul stagneaza din 2005 \ncoace, cu crestere, insa mica la pretentiile noastre de pol turistic. Datele arata asa: 146 structuri de primire turistica in 2005, 197 in 2016. Hoteluri au fost 20 in 2005, sunt 25 in 2015. Avem trei campinguri! Sapte moteluri, sase hosteluri. Avem o crestere frumoasa la pensiuni turistice, de la 24 in 2005 la 72 in 2015, dar o scadere la pensiuni agroturistice, de la 87 la 79.

Culmea, undeva in substrat de gasesc ori date inexacte, ori turism la negru ori pensiuni neautorizate. Pentru ca aceeasi Directie de Statistica anunta capacitatile de cazare turistica intr-o crestere fulminanta. Per total, in 2005 aveam 2873 de locuri in Maramures, in 2015 aveam 5614! Dar iata cifrele… pensiunile agroturistice au scazut ca numar, dar capacitatea de cazare a crescut de la 560 in 2005 la 5614 in 2015??? Cum, unde? Cabanele turistice au fost doua, din 2005 in 2016, dar capacitatea de cazare a crescut de la 84 la 311??? Cea mai simpatica situatie este la taberele de elevi si prescolari, trei in 2005, doua in 2015. Dar capacitatea taberelor creste de la 301 la 1317! Zau?? Avem tabere gonflabile? La hoteluri-apartament, aveam unul in 2005, niciunul in 2015. Dar capacitatea de primire creste de la zero la 213, conform datelor afisate de Statistica!

# Musai o strategie clara

Datele amintite si situatia din teren arata ca e nevoie de o coordonare. O strategie judeteana sau includerea in Masterplanul national. Pentru ca avem situatii neobisnuite si nefiresti, cu un Cavnic unde duduie turismul de iarna, dar cel de vara nu exista, având in imediata apropiere Creasta Cocosului, tauri, rezervatii, etc. Ocna Sugatag a inteles ideea si dezvolta incet oferta de vara-iarna, dar tot fara a include natura.

Revenim, a suta oara, asupra punctelor de informare turistica inutile, inchise 90% din timp si cu sotii de primari angajate. Revenim asupra necesitatii de a da o mâna de ajutor Borsei de a-si pune in valoare fabulosul potential, la fel a Culmii Prelucilor. Sau a muntilor Tibles, foarte putin pusi in valoare. Turismul inseamna bani, imagine, bunastare. De ce sa n-o facem?

Alexandru RUJA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here