CU O ZI ÎNAINTE DE A ÎMPLINI 82 DE ANI – Iosif Herțea a decedat azi în Germania

4561

Azi, 21 martie 2018, la Centrul pentru seniori din localitatea Rastatt (Germania) a încetat din viaţă etnomuzicologul şi compozitorul Iosif Herțea, născut în data de 22 martie 1936, în Ferneziu.

Biblioteca Județeană Baia Mare informează că, pe cale de consecinţă, momentului aniversar programat mâine în onoarea lui Iosif Herțea va înlocuit cu o manifestare IN MEMORIAM – IOSIF HERŢEA, ca va avea loc, de la ora 10, în sala de conferinţe a bibliotecii.

“Iosif Herțea a început studiile muzicale le-a început la Lic. de Muzică din Cluj (1950-1955) cu George Iarosievici (violoncel), continuându-le la Cons. Cluj (1955-1956) şi Cons. Bucureşti (1956-1960), cu Ioan Husti/Victor Giuleanu (teorie-solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Ion R. Nicola/Emilia Comişel (folclor), Myriam Marbe (contrapunct), Alexandru Paşcanu şi Anatol Vieru (orchestraţie), Dragoş Tănăsescu (pian), George Breazul (istoria muzicii).

Cercetător ştiinţific (1960-1970) şi cercetător ştiinţific principal (1970-1980), lector la Facultatea de Muzică a Universităţii din Braşov (1970-1973), muzeograf principal la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca (1980-1990), conferenţiar la Acad. Muzică din Cluj-Napoca (1984-1985; 1990-1996). Stabilit în Germania. A publicat studii, articole, recenzii etc. în: MUZICA, ANUARUL DE FOLCLOR, CONTEMPORANUL, ÎNDRUMĂTORUL CULTURAL, TRIBUNA (Cluj), REVUE ROUMAINE, REVISTA DE ETNOGRAFIE, CRIŞIA (Oradea), DATINI, REVISTA MUZEELOR etc. A susţinut comunicări ştiinţifice, referate, la simpozioane naţionale şi internaţionale (Sofia – 1971, Smolenice – 1972, Moscova – 1974, Ruzsomberok – 1979). A întreprins culegeri de folclor în zonele Bihor, Lăpuş, Oaş, Botoşani, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Sălaj, etc. A transcris şi a armonizat folclor. A semnat prezentări şi prefeţe de discuri folclorice. A susţinut emisiuni de radio şi televiziune. A organizat expoziţii la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (AUGUSTIN BENA – 1982; IOAN R. NICOLA – 1982; NICOLAE URSU – 1982; FIGURINE DE LUT – 1985; PĂPUŞI ŞI JUCĂRII TRADIŢIONALE – 1986; PĂPUŞI, JUCĂRII ŞI FIGURINE DE LUT – Kecskemét – 1997).

A fost consultant ştiinţific la filme despre instrumente muzicale româneşti și membru în Consiliul Internaţional pentru muzica tradiţională (1982)”, precizează www.ucmr.org.ro.

Marius CÎMPIAN

foto www.uniter.ro

Mai multe știri pe AxaNews.ro!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here