CONEXIUNI – Izolare sau dezindustrializare? Migraţie masivă din Maramureş?

1189

România a pierdut milioane de locuitori, nu numai datorita natalitatii scazute cât mai ales datorita imigratiei. Sigur, statisticile oficiale vorbesc despre doar 727.540 de români plecati pe termen lung, in conditiile in care tari precum Italia, Spania sau Marea Britanie vorbesc fiecare de peste un milion de români, fiecare. Suntem
celebri de fapt: suntem pe locul doi ca numar de migranti plecati in Europa… dupa Siria!!!

Maramuresul nu e cu nimic diferit. Atâta ca la cifrele oficiale, ca sa aveti un sâmbure de realism, inmultiti cu zece macar… INS anunta in statistica pe judete ca Maramuresul are 13.551 de locuitori plecati pe termen lung, in conditiile in care numai Borsa are 10-12.000 plecati. Se adauga Viseul cu 5-7000, Moiseiul la fel. Ruscova si Repedea au peste 1000 plecati fiecare, Poienile de sub Munte 2-3000 cel putin. In statistica oficiala, Italia conduce, culmea, cu 4421 de maramureseni, când aproape toti borsenii, cei peste zece mii, sunt acolo, in nordul Italiei, in zona Torino. In Spania exista un sat aproape plin numai de ucrainieni din Rona de Sus. Iar lista poate continua.
Ce-i mâna-n lume pe maramuresenii nostri? Luat simplist, foamea. Daca urmarim pe zone, constatam ca primul val de migratie masiv a venit la un an dupa inchiderea mineritului din 1997, când s-au terminat banii de disponibilizare. Borsa initial, apoi Moisei, urmati de Viseu, au dat semnalul. Evident, toate zonele miniere au urmat exemplul. Baia Sprie, Baia Mare, Cavnic, Baiut, au confirmat si au intrat in lista, mai devreme sau mai târziu, fiind chiar punctele majore de migratie din judet. Initial, din localitati mineresti gen Cavnic, Baiut sau Nistru, oamenii au plecat la munci mineresti. Reteta borseana a prins apoi si la comunitatile ucrainiene din zona, astfel incât din lipsa unei activitati, a locurilor de munca si de
asemenea satui de dosare penale din cauza taierilor ilegale de padure, s-au dus si din Ruscova-Repedea-Poienile de sub Munte si nu numai. Iar exemplele de „bunastare” au prins la urmatoarea generatie, care a plecat la rându-i, generând acum o adevarata criza a fortei de munca in tara. Satele izolate, fara sanse mari de dezvoltare, au intregit lista. Din Ungureni, din Remeti de pe Tisa, iar lista poate continua. A aparut apoi posibilitatea muncilor agricole temporare, respeciv doua luni/an, cu bani frumosi, indiferent ca se merge la cules de sparanghel in Germania ori la vie in Franta sau Italia. Aproape toata Valea Izei, dar si Tara Lapusului, da toata forta de munca activa, peste vara, Occidentului. Rezultatul se vede cu ochiul liber, sub 30% terenuri sunt lucrate in Maramurea. Fânete necosite cât vezi cu ochii, acolo unde odinioara era porumb, grâu sau cartofi. Fenomenul e atât de pregnant incât, de exemplu, la Cavnic un apartament din trei este nelocuit. Are proprietar, dar e plecat in lume. Situatia e vizibila chiar si-n Baia Mare sau Târgu Lapus.
Statul Român s-a trezit târziu. A incercat sa faca promisiuni pentru cei care ar reveni, cu sume de instalare care s-au dovedit a fi povesti frumoase si nerealiste. Acelasi stat beneficiaza totusi de pe urma banilor ce intra masiv in tara, luna de luna dar mai ales in
august si in sarbatorile de iarna. Iata cum arata statisticile Eurostat, de departe mult mai realiste ca ale noastre. In Italia, ei dau o cifra de 1.151.000 de români, locul intâi ca imigranti. In Spania, 695.000, tot locul intâi. In Marea Britanie suntem doar pe locul patru, cu
237.000 de români.

Alexandru RUJA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here