CINSTIRE MEMORIE – Autorităţile se gândesc la un tur al Holocaustului în Maramureş

398

Ziua Holocaustului a fost marcată, în România, în fiecare an, la data de 9 octombrie, fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel.

În Maramureş mai avem câteva sinagogi, avem cimitire evreieşti, unele mai cunoscute, altele necunoscute de publicul larg, iar toate acestea fac ca autorităţile să ia în calcul crearea unui tur al Holocaustului pentru evreii care vin în Maramureş şi vor să vadă de unde au plecat spre exterminare evreii din Sighet sau Baia Mare.

“Se pot face tururi ale Holocaustului în Maramureş şi am spus, de multe ori, pe lângă că avem sinagogă în Baia Mare, mai avem şi alte lucruri de arătat. Am fost întrebată de nişte evrei unde a fost ghetoul, era pe Valea Borcutului. Şi acum am putut să le spun puţin. Se pare că unul din ghetouri a fost unde este acum sediul APIA. Pe zona aceea întinsă era o fermă şi s-a găsit loc pentru a fi puşi pentru câteva săptămâni. Celălalt ghetou se pare că a fost în spatele Phoenix, unde se pare că era o fabrică de cărămidă. Dacă pui repere acolo, dincolo, evreii chiar vin să vadă unde bunicul, mama, fratele au fost duşi. Aşa, ca un periplu memorial. Toate aceste lucruri trebuie puse în valoare de către primărie”, a spus directorul Direcţiei pentru Cultură Maramureş, Aura Pintea.

Conducerea Direcţiei pentru Cultură Maramureş atrage atenţia că plăcuţa pusă în Gara Baia Mare nu este pusă bine. Gara de unde au pornit evreii era unde e turnul de apă, de pe Bulevardul Bucureşti, turnul de apă fiind un vestigiu de arhitectură industrială.

“Chiar am spus că acolo ar putea fi puse nişte borne, nişte locuri de aducere aminte. Să vină evreii, să vadă tot ce este de văzut. Se pierde memoria lor. Pe lângă această sinagogă, în Baia Mare au existat vreo patru case de rugăciune. Se poate căuta în arhive, se pot face astfel de repere. Sinagoga se poate promova, pentru că ea există în picioare. Ghetourile au fost organizate în funcţie de zonele unde au existat evrei. În Sighet chiar în oraş a fost ghetoul, pur şi simpli nişte străzi au fost închise, au rămas acolo blocaţi, sunt poveşti cum se arunca pâine, dar eu spun că sunt foarte mulţi urmaşi ai evreilor care sunt interesaţi să vină şi să vadă aceste lucruri. Trebuie un studiu istoric mai întâi”, a adăugat Aura Pintea.

Documentele vremii spun că evreii din Maramureş, Satu Mare şi Baia Mare au fost concentraţi în 11 ghetouri. Potrivit site-ului Primăriei Sighet, peste 38.000 de evrei din Maramureş, din care 12.500 din Sighet, au fost deportaţi în lagărele morţii şi exterminaţi. Stau mărturie acestei tragedii documentele de la Muzeul Culturii şi Civilizaţiei evreieşti, Casa Elie Wiesel (aparţinătoare Muzeului Maramureşului), Monumentul Holocaustului de pe locul fostei sinagogi distruse (1944) şi mărturiile laureatului Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel. Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România arată că în timpul Holocaustului în România au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, la care se adaugă şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa.

FOTO cultural.bzi.ro

Dragoş HOJDA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here