CENTENAR INEDIT ÎN VADU IZEI – 100 de ani de la proclamarea Republicii Valea Porcului

247

Eveniment de seamă în comuna Vadu Izei, exact în ziua de Sfânta Maria Mare, 15 august. Asociația culturală pentru păstrarea tradițiilor „Valea Stejarului” organizează, împreună cu Consiliul Județean Maramureș, respectiv Primăria și Consiliul Local Vadu Izei cea de-a patra ediție a Școlii de Vară „Moș Pupăză”.

Anul acesta, evenimentul se va desfășura sub genericul „100 de ani de la eliberarea Maramureșului, 1919 – 2019”.

# Programul manifestărilor
Manifestările vor debuta la ora 10.00, cu slujba religioasă prilejuită de marele praznic al Adormirii Maicii Domnului, la biserica nouă cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Apoi, la ora 11.45, este programată o procesiune religioasă înspre monumentul edificat în memoria celor care s-au jertfit pentru crearea contextului istoric al eliberării Maramureșului și declararea Republicii.

La ora 13.00, va avea loc o sesiune de comunicări referitoare la contextul istoric în care a avut loc eliberarea Maramureșului de către Armata Română și proclamarea Republicii Valea Porcului. Apoi, la ora 17.00, este programat un atelier în aer liber al meșterilor din România Unită. Va fi vorba, în fapt, despre un atelier de tratament tradițional cu “pticuri de rânză”, în acompaniamentul muzicilor tradiționale. La ora 20.00, spun organizatorii, va avea loc un Joc în sat, “de-a lungul drumului, cu fete, feciori și invitați, cu prieteni și ceterași, continuat la sala de festivitați a satului”.

# Contextul în care s-a proclamat Republica Valea Porcului
În anul de grație 1918, după toată degringolada istoriei, cetățenii care locuiau în Valea Stejarului, pe atunci Valea Porcului, și-au declarat… independența. Cei 300 de oameni, având numai două străjeri la granițele localități, au luat decizia de a se rupe de stăpânirea austro-ungară, dorind independența. Sigur că planul nu a mers, iar Valea Porcului… s-a unit cu România Mare.

„În urma armistiţiului din 2 noiembrie 1918, armata austro-ungară s-a desfiinţat şi timp de două luni, peste Maramureş n-a mai domnit nimeni (a fost un soi de “interregnum”). În acele împrejurări, pe 22 noiembrie s-a constituit la Sighet Sfatul Naţional Român, iar în 1 Decembrie 1918, reprezentanţii delegaţi ai Sfatului au votat, la Alba Iulia, Unirea cu România. În preajma Crăciunului, ce se ţinea pe rit vechi, la 6 ianuarie 1919, Maramureşul a fost ocupat de miliţii paramilitare ucrainene conduse de locotenent-colonelul Vorobeţ, care au încercat să anexeze regiunea românească la Republica Comunistă Ucraineană. Dar, pe 16 ianuarie, a intrat în Maramureş Regimentul 16 Infanterie Roman care, o zi mai târziu, a zdrobit trupele ucrainene în lupta de la Cămara- Sighet. Luptele (cu ucrainenii dar şi cu maghiarii care voiau o republică comunistă cu capitala la Budapesta, care să includă şi Maramureşul) au durat, cu întreruperi, până în luna mai 1919 (atacuri ucrainene s-au mai înregistrat pe 23-25 februarie şi 30 martie, iar atacuri maghiare sunt consemnate pe 12 aprilie, 18 aprilie, 1-2 mai etc.), provocând morţi şi răniţi din ambele tabere”, a notat istoricul și jurnalistul Teofil Ivanciuc.

# „La nimeni, nimic!”
Acesta continuă explicația. „În acele grele vremuri, ce s-au gândit cei din Valea Stejarului? Degeaba ţineau drumul impracticabil, că armata oricum ajungea până la ei. Din satul lor, aflat în găoacea dealurilor împădurite, au aflat că sighetenii s-au unit cu România, şi că ucrainenii au ocupat inclusiv satul vecin (Vadu Izei), aducând cu ei republica… Şi atunci s-au pus bătrânii satului barbă în barbă, cu “învăţătoriul” în frunte, şi au gândit actul de independenţă. Actul de constituire al “Republicii Valea Porcului” proclama independenţa totală sub forma următoare: “Nu cerem de la nimeni, nimic şi nici nu voim a da nimănui nimic!”. S-a scris opisul şi s-a semnat protocolul, care a fost încredinţat spre păstrare preotului paroh Iuliu Ardelean (apud Mihai Marina). Aflându-se până la Sighet cu ce anume se îndeletnicesc „stejărenii”, înspre “secesioniştii” din Vale a fost trimis repejor un pluton al armatei române, militarii restabilind rapid şi fără probleme ordinea”, a notat Teofil Ivanciuc.

Povestea e incredibilă acum. Chiar și în prezent, conform ultimului recensământ, în Valea Stejarului viețuiesc 472 suflete.

Cătă ȚINEGHE, Liviu ȘIMAN

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here