CAVNIC – Lenkerul a devenit brand și datină!

138

Aparent, Cavnicul a fost doar un satuc, apoi un orasel mineresc, ascuns bine in muntii Gutâi, ce nu parea a fi avut o mare influenta asupra zonei si Maramuresului. Incercarile repetate de a-i da personalitate, insa, au dat roade. Si chiar daca turismul nu este inca un motor al economiei, si chiar daca multe sunt coafate si prezentate frumos, nu poti sa nu constati ca, daca vreun alt orasel sau comuna ar fi facut asemenea eforturi pentru a-si gasi un brand, o personalitate distincta, Maramuresul ca intreg ar fi ajuns foarte departe, economic/turistic/social.

De la inaltimea sigurantei de sine, a likeurilor si a vizualizarilor virtuale, primarul Vladimir Petrut e foarte sigur pe sine. Dar la fel de bine, este un patriot local ce a luptat pentru fiecare brand si pentru fiecare povestioara spusa cu si despre Cavnic, de ani buni incoace. Asa am procedat si cu lenkerul, o sarbatoare a cavnicarilor, odinioara o atractie pentru turisti si presa. Editia serbarii si a concursului Lenkerelor din 2020 a fost atipica, drept pentru care il ascultam pe primarul Petrut:

„Am avut a 16-a editie a sarbatorii Lenkerelor. Ne-am bucurat de o vreme minunata, au fost cei mai multi participanti din ultimii zece ani. Era soare si zece grade cu plus… dar cu zapada de peste o jumatate de metru. Pârtia batucita, viteza mare la lenkere, cum n-a mai fost demult… Am avut anul acesta o competitie nemaiintâlnita. Vine o doamna de 54 de ani, se inscrie in competitie. Aveam un premiu pentru veteranul concursului, era sigura de ea ca-l câstiga! Pe finalul inscrierilor, apare o batrânica cu un lenker, urca panta… se inscrie, 68 de ani! Prima, vazând, nu se lasa, pleaca, reapare cu mama ei, de 77 de ani, cu bota in mâna si cu lenkerul! Abia urca batrâna! Am filmare, nu e poveste…

„Tanti Iona, da’ o sa fiti in stare sa urcati panta? /Vai de mine, turbo, mai feciorule! / Da’ de ce ati venit? / C-=o venit fata, sa nu pierdem premiul.” Si o concurat, evident! Si ne-o mai zis una. „Ase am coborât… sa ma rastorn de trii ori! Am vazut moartea de doua ori, da’ am ajuns si am câstigat suta de lei!! Si i-am impartit cu fata pa din doua!!!”, a zis femeia. De stiam, maream premiul, cu siguranta. Mai mare dragul sa vezi asa participare”, spune primarul Vladimir Petrut.

# Legende si nu numai

Lenkerul ar fi fost facut dupa anul 1900, un cetatean din partea de sus a localitatii s-a gândit sa faca o sanie mai serioasa, mai de drum lung, cu care sa vina la cumparaturi in partea de jos. Nu erau mijloace de transport ca acum. Era mineritul in floare, erau strunguri, mesteri, erau meseriasi buni in zona. A avut succes, de atunci s-a perpetuat. Asa se face ca exista atelier si mester de lenkere pâna in zilele noastre, intr-un atelier se fac lenkere. Cu 700 de lei cel simplu, cu 1000 de lei cel mai mare. Au comenzi continue, nu se opresc din mesterit tot anul. Ce e lenkerul? O sanie masiva, cu volan. Cel mai vechi lenker ce a participat la sarbatoare avea 50 de ani vechime, arata foarte bine si se vedea ca era facut bine, ca lucrurile de odinioara, grele, masiv.e

# Drame, dar nu se poate fara lenker!

Evident ca si primarul Petrut are lenker. Numai ca are si o poveste trista legata de el, care l-a urmarit, peste ani. „Am avut si am lenker. Dar noi am avut un eveniment tragic in familie si nu tare ne-o vrut parintii pe lenker. Am avut lenker târziu. Sora mea de 14 ani a fost calcata de un autobuz când cobora cu lenkerul. Pentru noi, a fost o sechela, nu am avut lenkerul nostru, dar ma dadeam cu ale copiilor, evident. Acum am lenker, dar si eu am retinerea sa-mi las copiii, desi s-au schimbat datele… atunci ne dadeam pe drumul judetean, acum am facut pârtie speciala. Avem masuri de precautie serioase, la competitie am inchis drumul cu masini, zid de zapada, morman de juma de metru pe laterale”, spune primarul Petrut. Competitia e pornita’de doi soti profesori, care de 16 ani anima aceasta datina. Ei sunt primii organizatori. Exista insa si o bila neagra… nu turist nu are cum sa-si inchirieze un lenker, in zona pârtiilor, nu are de unde! Primarul Petrut spune c-a observat si ca a sugerat ideea mai multor cavnicari. „Asa e, le-am zis sa ia 20 de lenkere, sa foloseasca drumul inchis de Cavnic – Baiut, nu e circulat. Se putea face pârtie acolo. Dar vedeti, e o idee ce nu le-a venit, le-am dat-o dar oamenii nu se arunca la ideile altora, nu e a lor… Da, ar fi fost potrivit sa fie un magazin cu lenkere. Dar toti localnicii au. Un turist vine, sa zicem ca si-l ia, dar lenkeruil e mare, greu de transportat cu masina. Daca s-ar face de inchiriat, ar fi o idee. Vedeti, când eram copii, se punea zgura peste zapada, se batatorea de la mers si de la trafic, nu aveau oamenii pretentia sa le cureti drumul pâna la asfalt. Aveam pârtie pe orice ulita, aveam o luna de pârtii, se facea 1-2 noaptea si noi eram inca pe drum cu lenkerul. Ce vremuri… copiii la sanie, patine. Erau seri extraordinare. Acum nu-i un copil pe strada, cu sania, cetatenii suna sa curatam si pentru o palma de zapada. |n 20 de ani s-a schimbat total mentalitatea”.

# Si iar istorii…

Lenkerul nu e singurul mod de a personaliza Cavnicul. {i brondosii sunt un brand al localitaii, iar istoria tumultoasa ar mai avea ce aduce, ca puncte de atractie. De exemplu, in plin minerit, localitatea era impartita in doua, istoric. Cavnicul de Sus, cu autohtonii, si cel de jos, de la blocuri, cu oameni veniti sa munceasca la mina, din toate colturile tarii. „Nu-i mai spune Fâsia Ghaza. Dar asa era atunci. E o locatie intre cele doua zone, un bar, unde se intâlneau cei din partea de sus si cei de jos si se incingea câte o bataie”, spune edilul. Cavnciul a avut si de sarbatorit zilele acestea… nu doar Sarbatoarea Lenkerului. „Pe 17 februarie 1968, prin decret de lege, Comitetul Central si presedintele României au decretat statutul de oras al Cavnicului. Erau doar cinci orase in Maramures. Mineritul aici dateaza din 1336, am avut o topitorie detinuta de englezi! De sapte ori s-a oprit mineritul si a durat câte 50 de ani repornirea! Asa au ajuns si londonezii aici! Se spunea ca au fost foarte multe galeriii vechi mici, de pitici. Preotul paroh ortodox are registre ale decedatilor si de acum 300 de ani. Durata de viata aici era de 40-45 de ani. {i multi pitici. Dar uite, avem un program de asfaltare, lucram la drumuri. Anul trecut, excavau undeva pe o strada, ma suna muncitorii ca s-a scufundat u utilaj cu totul, o bascula, dispare sub pamânt. Anul trecut, pe la 4 dupa amiaza. Am tras afara cu excavatorul… era o grota ce ducea de sub liceu, din piatra, pâna in zona parcului. Era tunel de pitici, de 70 de centimetri…”, incheie Vladimir Petrut, primarul Cavnicului. Care ne confirma inca o data ca are abilitatea de a se folosi de orice felie de istorie sau de traditie, fie ea minereasca, pentru a promova si de a duce numele Cavncicului pe prima paginaa ziarelor!!

Alexandru RUJA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here