CAUTĂ-LE! – Ciudățenii maramureșene la îndemână!

447

Natura e incredibila, e in stare sa ne puna la incercare imaginatia, cunostintele de fizica si chimie, sa ne explicam „ce lucreaza ea acolo”. Ca nu are Maramuresul parte de marile nebunii ale naturii, de fulgere vulcanice, râuri de namol, stalactite de gheata subacvatice… asa este. Dar la o privire mai atenta, am cam avea cu ce ne lauda, uneori chiar cu fenomene asemanatoare celor amintite!

# Fenomene naturale

Prima intrare in topul nostru apartine alunecarii de teren dublate de eroziune care a umplut, cu vreo 15 ani in urma, lacul de sare de la Costiui. Un versant a inceput sa alunece, a umplut incet lacul, s-a asezat, facând lacul istorie! Apoi, deja amintitele „pietre care cresc”, acei trovanti rotunzi ce apar nefiresti in câ te un perete de piatra normala. Legenda spune ca ei, trovantii, cresc. |n realitate, pietrele asezate intr-un strat mai moale, nisipos, se tot dezvelesc din perete, datorita vântului, apei, a eroziunii. Cel mai frumos asemenea perete din Maramures poate fi vazut pe drumul spre Rohia, sunt inclusiv pe drumul manastirii, dar si in Mara spre barajul Runcu, ori la {uior, in drumul spre fosta mina. Un alt fenomen interesant sunt gheturile imense ce se fac primavara pe râul Cosau. Bucati de marimea unei masini se rup din cauza schimbarilor de temperatura, apoi sunt aduse de ape mai mari la vale si lasate intre copaci sau pe pasuni. Impresionant fenomen!

Un alt fenomen legat de apa, care vie fiind, face tot timpul schimbari in natura, se petrece in satul Baba, comuna Coroieni. Râul Baba intra in sat, de obicei un firicel de apa, un pârâu mai degraba, dar dispare la marginea satului, e aproape inexistent prin Cheile Babei si reapare exact dincolo de granita cu judetul Salaj. Cum vine asta? E doar un simplu fenomen natural, dat de

roca moale, calcaroasa. Râul si-a facut, pe timp de seceta, un traseu subteran, care se termina odata cu coborârea spre Salaj, poate chiar unde se intâlneste cu roci mai tari. |n fine, un alt fenomen de sezon, cam din aceasta perioada. Dinspre satul Negreia, de fapt dinspre spatele Mogosei, vine un pârâu, care intre Negreia si Danesti vine pe grohotisuri. Dupa un asemenea loc, o minicascada, se formeaza o balta pe care se invârt farfurii de gheata, drept pentru care satenii au numit locul „La fideaua”.

# Fenomene „ajutate” de mâna omului

Ati vazut la TV acele râuri de namol ce s-au facut in desert, dupa ploi, ori in Italia, de au distrus un orasel de munte? Am vazut fenomenul in Maramures, din pacate cu aport uman. La inundatiile din iulie 2008, din cauza ruperii de nori si a ploilor abundente, s-a rupt un iaz de steril de la Baia Borsa. Am fost acolo, a fost un real pericol pentru comunitatea din aval. Spre deosebire de apa murdara de aluviuni, cu busteni, ce venea de pe Vaser, pe Cisla venea namol, apa groasacu vasarâs si steril. O imagine pe care n-am mai vrea s-o vedem vreodata!! Tot de sorginte minierasunt si lacurile cicaalbastre de deasupra orasului Baia Sprie. |n ambele cazuri, lacurile au fost formate de prabusiri ale unor galerii, iar minereul bogat in cupru si sulf au colorat apa in verde. Da, apa este albastru la anumita lumina si cu anume stiinta a fotografului… Exact in aceeasi notase poate include si cascada Piciorul Calului din Cavnic, generatade apele de minaiesite dintr-o galerie. E superba, cade intre stânci, dar e oarecum generata de mâna omului, chiar daca fara premeditare. O alta lucrare premeditata de aceasta data, si cu mare efect, este salba de baraje de retentie facute pe râul Repedea. Pur si simplu au salvat satul Repedea de eternele inundatii. Dupa ce ca sunt estetice, chiar daca afecteaza viata piscicola, rolul lor de rupere a vitezei apei a fost demonstrat: Repedea n-a mai avut nici o inundatie dupa ce s-au facut barajele! Ar mai trebui amintite aici, ajutate de mâna omului, dar mai degraba datorita plecarii sale, lacurile de pe haldele de steril. |ntre {urdesti si Cavnic, in stânga drumului judetean, halda recent ecologizata se ecologizase singura inainte, avea deasupra un lac asezat pe patul de steril, in care deja traiau pesti si pe care cavnicarii mergeau la pescuit! La Bozânta, dupa cum ati vazut in ziarul nostru, este deja o delta, cu sute de pasari, cu caprioare, pe fosta halda ecologizata de Mama Natura.

# Salbaticiunile

Daca ai putina rabdare, ai putea observa niste obiceiuri din viata animalelor, absolut impresionante. Datini maramuresene, in toata regula! Cu permisiunea Dvs, nu vom nominaliza locurile unde se petrec, din motive usor de ghicit… La acest moment, caprioarele se aduna in familii mai numeroase, inainte de a face pui. Se simt mai in siguranta asa, daca in restul anului vezi 2-3 impreuna, acum poti vedea ciopoare de 10-15, poate si mai multe. Din pacate, asta o stiu si braconierii, dar si câinii lasati de izbeliste, de sateni sau de ciobani, care le ataca fara mila. Apoi, pe râuri poti vedea, la un loc, zeci-sute de rate salbatice. Plutesc impreuna, fac grupuri, ca si cum ar vrea sa para mai… mari, ca bancurile de pesti. Acum, inca poti vedea turme de mistreti cu tot cu figura masculina principala, care dupa ce mamele ramân cu pui, pleaca si le lasa sa se descurce. Asa se face ca, din primavara, vezi sirul indian cu mama in frunte, puiutii tarcati superbi, apoi sirul e incheiat de 2-3 pui mai barbati, de anul trecut. Taticul e la bai… de namol! Tot la noi s-au naturalizat deja mult hulitii cormorani, dar si lebede, egrete si stârci cenusii, ce nu mai pleaca in tarile calde, de când cu incalzirea globala. Sigur, se mai si pacalesc, mai vine si câte o iarna serioasa.

Cu mici exceptii, toate cele de mai sus pot fi vazute fara eforturi serioase. Ba uneori chiar doar coborând din masina. Maramuresul e surprinzator in foarte multe feluri, e imposibil sa nu-i devii fan daca il aprofundezi. Drept pentru care vainvitam sa-l descoperiti!

Alexandru RUJA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here