CATASTROFĂ CRIMINALĂ – O construcţie din Baia Mare, la un pas de detonare în 1970. Bilanţul tragic al groaznicelor inundaţii

3058

Vremea a luat-o razna în ultimii ani în Maramureş din cauza schimbărilor climatice şi a defrişărilor făcute “fără cap” în ultimii zeci de ani. Avem parte de tot mai multe fenomene imediate periculoase, care pur şi simplu răvăşesc zona noastră. Furtuni puternice, caniculă zdrobitoare, ger năprasnic, iar mai nou, anul trecut, minitornade.

Pe vremuri nu era aşa. Desigur, existau răbufniri ale naturii însă acestea se manifestau diferit. Furtunile puternice nu erau atât de prezente, un pericol semnificativ fiind constituit de inundaţii. Acestea erau cauzate mai degrabă de ploi torenţiale decât de furtuni de mai puţin de o oră. Ne vom axa doar pe calamităţile naturale cauzate de furtuni sau inundaţii, nu la cele cauzate de ierni grele sau căldura mare.

# Inundaţiile devastatoare din 1970
În afară de aceste două cazuri, e greu de relatat despre furtuni devastatoare. Se pomeneşte că furtuni puternice s-au mai înregistrat în anii 1983 şi 1987. Dar nu cu efecte atât de devastatoare. În schimb, au rămas în memorie inundaţiile. În 1970, în prima parte a lunii iunie, ploile au fost principala cauză a deluviului, pagube importante fiind produse acum în judeţele Satu-Mare, Maramureş, Bihor, Alba, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Sibiu, Hunedoara, Gorj, conform articolelelor prezentate în ziarul Scânteia, 25 mai 1970. Trebuie adăugat şi judeţul Cluj, întrucât şi oraşul Dej, aflat la confluenţa celor două Someşuri, a fost grav afectat de apele dezlănţuite. Maramureşul a fost grav afectat la acel sfârşit de primăvară – început de vară, dar nu la fel de mult ca şi Satu Mare, unde Someşul a mărturat totul în calea sa. Zilele trecute, s-au împlinit 48 de ani la acele momente pline de dramatism.

# Dezastrul din judeţul vecin
Un număr de 56 de oameni a ucis Someşul în data de 14 mai 1970. Alte mii de sătmăreni au rămas pe drumuri, după ce Someșul a pus stăpânire pe o treime din județ. Semnalul de alarmă cu privire la creşterea periculoasă a nivelului Someşului s-a tras cu o zi înainte de dezastru, în 13 mai. În dimineaţa zilei următoare, apele Someşului începeau să acopere judeţul. Digul s-a rupt în zona localităţilor Văii Vinului, Culciu Mare, Apa şi Odoreului. Apa a inundat terenurile agricole, satele, dar şi o jumătate din municipiul Satu Mare. În cartierul de jos al municipiului Satu Mare, nivelul apei la inundaţiile catastrofale din 1970 a atins doi metri. Zona este denumită acum cu numele „14 mai“, după data în care Someşul a luat 56 de vieţi omeneşti. Nicio casă din acest cartier nu a rămas neatinsă. Echipa de salvare a populaţiei a fost condusă de un reprezentant al Ministerului Internelor, venit special din Capitală. Echipele de pompieri au fost ajutate de sute de sătmăreni. Unii au oferit refugiu familiilor sinitrate, alţii au adunat pături, haine, apă potabilă şi mâncare pentru aceştia, conform presasm.ro. Victimele inundaţiilor din 1970 au fost comemorate de autorităţile sătmărene.

# Cantitate-record de apă la postul meteo Seini
Conform informaţiilor natgeo.ro (revista National Geographic România), precipitaţiile excedentare din primăvara anului 1970 s-au produs pe fondul mai multor tipuri de circulaţie: intervalele ianuarie-aprilie şi prima decadă a lunii mai s-au caracterizat printr-o circulaţie nord-vestică, care în partea de vest a României a provocat precipitaţii sub formă de ploaie şi ninsoare în cantităţi mai mari de 200 de mm, iar la munte de 300 mm, depunându-se un strat de zăpadă de un metru până la trei metri grosime pe văi; intervalul 11-12 mai s-a caracterizat printr-o circulaţie sudică, ce a topit brusc stratul de zăpadă depus la munte, concomitent cu ploi bogate din regiunile extracarpatice. La postul meteorologic Seini, din judeţul Maramureş, în intervalul de timp 12-15 mai 1970, la o altitudine de 145 metri, s-au înregistrat 200.5 mm de precipitații. Efectele sociale, economice, ecologice ale inundaţiilor din anul 1970 au fost dezastruoase: 256.000 persoane şi 460.000 de animale evacuate, 83 de localităţi au fost puternic afectate şi 1.528 parţial afectate, 13.070 de case complet distruse, 11% din suprafaţă agricolă a ţării a fost afectată, 2.200 de poduri distruse, etc. Pagubele evaluate în urma inundaţiilor din anul 1970 au ajuns la 10 miliarde de lei.

# Podul Culturii, la un pas de detonare
În Maramureş, râurile au ieşit din matcă şi au făcut prăpăd, cu precădere în Ţara Lăpuşului. Chiar şi râul Săsar s-a umflat foarte tare. Mulţi au crezut că s-a spart barajul, însă specialiştii care au prins vremurile au infirmat această variantă. Din cauza precipitaţiilor abundente, a fost necesară deversarea apei, întrucât capacitatea acumulării era depăşită.
Cel mai nou pod din Baia Mare era, la acea vreme, podul de pe strada Culturii. El tocmai fusese inaugurat, odată cu perimetrul din proximitatea sa. Ne referim aici la obiectivul numit Casa de Cultură a Sindicatelor, cel care, de altfel, a dat numele străzii şi podului, dar şi la Hotelul Gutinul, redenumit ulterior Carpaţi. Puţini ştiau că podul Culturii a fost, şi este chiar şi astăzi, podul aflat la cea mai mică înălţime dintre cele peste râul Săsar, în reşedinţa de judeţ. Cu alte cuvinte, este cel mai vulnerabil în cazul în care se deversează apă în exces din Barajul Firiza ori în cazul în care Săsarul iese din matcă în urma precipitaţiilor însemnate cantitativ. Puhoaiele de apă călcau totul în picioare, iar ploile nu mai conteneau. În acel moment, autorităţile vremii au luat în calcul o variantă năucitoare. Aceea era de a demola podul proaspăt construit. Măsura a venit ca urmare a faptului că resturile vegetale, dar şi obiectele aduse de puhoaie se blocau în substructura podului. Norocul a făcut ca ploile să se oprească. Astfel că podul Culturii a rămas în picioare şi astăzi.

Cătă ŢINEGHE

Mai multe ştiri pe AxaNews.ro!

Credit foto – presasm.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here