CÂND NUMĂRUL CONTEAZĂ – Aproape 30% dintre groșeni au buletin de Baia Mare

294

Primăria Groși susține că cca 30% dintre locuitorii comunei nu au carte de identitate cu domiciliul în comuna Groși, prin urmare, susțin autoritățile locale, se poate constata că există o problemă reală legată de maximizarea resurselor bugetare din taxe și impozite. Conducerea Primăriei Groși recunoaște că altfel s-ar pune problema și în ceea ce privește atragerea fondurilor europene, dacă cei 30% și-ar face buletin de Groși.

„Dacă avem în comună cca 1300 gospodării (nr. de case), respectiv 2952 de locuitori, apoi, de la fiecare gospodărie se colectează impozite și taxe în cuantum mediu de aproximativ 200 lei, rezultă o sumă de 260.000 lei. Apoi, prin lege, bugetul local se constituie prin virarea de la bugetul de stat a unei sume de aproximativ 750 lei/locuitor, înmulțind cu numărul de locuitori obținem un buget de aproximativ 2 214 000 lei (22,1 miliarde lei vechi). Acestea, în condițiile în care toată lumea își achită obligațiile fiscale în fiecare an, gradul de colectare fiind de cca 84% la persoane fizice/gospodării.

„Pierderea” datorată celor care nu au buletin de Groși se poate cuantifica cu aproximație la 6,6 miliarde lei vechi, plus alte impozite conexe (impozit pe autoturism, etc).„, arată Primăria Groși.

Groșenii trebuie să știe că din constituirea bugetului local, administrația locală este obligată prin lege să asigure funcționarea administrației, funcționarea școlii și grădinițelor, inclusiv transportul elevilor. Apoi, din perspectiva serviciilor publice, primăria asigură iluminatul public, care de la 1 decembrie funcționează toată noaptea, deszăpezirea, salubrizarea și altele.

„Toate acestea costă bani, foarte mulți bani. Dacă luăm în calcul faptul că cetățenii solicită condiții occidentale în privința serviciilor (apă, canalizare, drumuri asfaltate, etc), iar costul unui kilometru de drum modernizat (asfaltat) este de cca. 5 miliarde lei vechi, se poate concluziona cu ușurință faptul că progresul și modernizarea nu ține doar de eforturile unei administrații/primării, ci și de gradul de coagulare socială a unei comunități precum și de gradul de conștientizare a cetățenilor asupra treburilor și problemelor de interes public.

Dacă vrem să-i ajungem pe germani ca și condiții de viață și locuire va trebui mai întâi să învățăm să gândim ca ei, să ne implicăm ca ei, să ne educăm ca ei. Altfel, indiferent de calitatea unui primar sau altul, fie el și genial, lucrurile vor evolua în ritmul pe care-l știm cu toții. Adică încet.
Încă un exemplu. Unii reclamă incapacitatea administrațiilor de a atrage fonduri europene. Proiectele care au ca sursă de finanțare fondurile europene, au criterii și exigențe foarte serioase. Principalul criteriu de eligibilitate este acela al numărului de beneficiari, adică câți euro se cheltuie și pentru câți locuitori (beneficiari), pe lângă acesta mai sunt și altele (capacitatea de cofinanțare, densitatea populației, distanțele între beneficiari, capacitate administrativă, etc).

Dacă cei 30% din cei care locuiesc în comuna noastră și nu au acte de identitate pe Groși și-ar preschimba actele, toate calculele privind eligibilitatea proiectelor europene ar crește punctajul acestora în competiția de proiecte. Apoi, dacă comuna depășește numărul de 3000 de locuitori, calculele privind alocarea bugetară (de la bugetul de stat) ar avantaja considerabil bugetul local. Pentru rezolvarea acestei probleme, în cursul acestui an vom deschide la primărie un birou de evidența populației, unde se vor elibera cărți de identitate pentru locuitorii din Comuna Groși”, adaugă Primăria Groși.

Concluzia: „Dacă considerați că nu gestionăm corespunzător bugetul local și „dăm banii pe prostii”, vă rugăm să nominalizați aceste ”prostii” și să discutăm pe față despre toate problemele invocate. Suntem deschiși oricărui dialog, în măsura în care se petrece în limitele civilizației și bunului simț. Nu ne deranjează criticile (criticile sunt normale, nimeni nu este perfect), însă, uneori ne deranjează atitudinea. Atitudinea superioară de „cetățean european care are doar drepturi” ne poate demobiliza, ne poate întoarce la meseria aleasă (unde este „cald și bine”), lăsând treburile publice în seama altora, poate chiar a celor care pretind cu vehemență „drepturi” și „servicii occidentale”.

Dragoș HOJDA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here