ANALIZĂ – Economia de tip sătesc, a la Maramu’

113

Nici prin gând nu ne trece să fim ironici, ci să trecem mai degrabă în revistă particularitățile satelor din Maramureș.

Veți vedea că sunt foarte diferite ele, ca bază, ca abordare. Ba și orașele! Mediul natural, specificul, mentalitatea, liderii lor, sunt atuuri sau slăbiciuni ale diferitelor tipuri de comune și orașe maramureșene.

# Orașe și orășele
Primul amintit este Baia Mare, capitala de județ, care are specific… comercial, mai degrabă ca orice altceva. Nu este un oraș industrial cum a fost odinioară, mai degrabă Tăuții Măgherăuș e industrial! Municipiul are în schimb vreo 20 de mega, super și minimarketuri… Nu e nici oraș turistic, cum ar fi Vișeul de Sus și parțial Sighetul, ultimul în egală măsură și oarecum monoindustrial, datorită platformei industriale de odinioară ce găzduiește firme puternice de mobilier și prelucrare a lemnului. Avem și orașe agricole, gen Seini, dar acolo țintește și Șomcuta Mare. Ne-ar fi plăcut să considerăm și Borșa oraș turistic, însă dat fiind că turismul lui se face sus în munți și la pârtii, iar orașul trăiește efectiv din banii făcuți de borșeni în Occident, e mai degrabă oraș «căpșunar»”, ceea ce nu e, la final, nici o rușine.

# Comunele, care mai de care
În materie de comune, de zone rurale cu sate, terenuri agricole, păduri și cătune, ai fi surprins să constați că se aplică toate categoriile de mai sus, de la orașe. Cum să categorisești Fărcașa altfel decât industrial?? Cum să categorisești altfel decât monoindustriale, cu ironia și ghilimelele de rigoare, comune ca Poienile de sub Munte sau Repedea, unde marea țintă este extragerea lemnului din pădure? La fel, există evident comune turistice, de la Botiza la Coltău, de la Vadu Izei la Săpânța. Culmea, este greu de găsit o comună preponderent agricolă, de când cu plecările masive la munci în lume… dar am enumera Sălsig, Gârdani, Mireșu Mare. Și fără supărare, Maramureșul are, ca tot restul țării, comune «căpșunare», cu rugămintea să nu luați drept peiorativă sau la mișto exprimarea.

Sunt cele din care aproape o treime din populație pleacă periodic sau este plecată de ani buni la munci prin Europa și prin lume. Poienile de sub Munte, Ruscova, Șieu, Moisei, lista este cea mai lungă, dar repetăm, statutul a venit nu din slăbiciunea oamenilor ci dimpotrivă: puși în fața lipsei de locuri de muncă și a unei susțineri reale, practice și palpabile a agriculturii și zootehniei, cei mai hotărâți și mai harnici dintre maramureșeni s-au dus să lucreze „la case mai mari”. Mai există o categorie, aplicabilă la ambele moduri de administrație, la oraș și la comună, cele de subzistență. Dar ne vom permite să nu nominasplizăm aici, ca să nu rușinăm vreuna dintre localitățile care se căznește doar să supraviețuiască, nu să se dezvolte.

Din punct de vedere administrativ, Județul Maramureș conține două municipii, 11 orașe și 63 de comune. Populația județului Maramureș este de 478.659, conform recensământului din 2011. Din spusele unei mari părți a autorităților locale, comunele și orașele au între 20-30% din populație plecată din localitate, la munci temporare sau permanente în Europa.

Alexandru RUJA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here