AGONIE RURALĂ SAU NORMALITATE ÎN MARAMUREȘ? – Comune înfloritoare, comune de subzistență

94

Motivele sunt multe, dar realitatea e una: comunele din Maramures nu s-au dezvoltat egal. Avand aceleasi drepturi si sanse egale in fata finantarilor guvernamentale sau europene, teoretic, ele ar fi putut fi oarecum intr-o aceeasi linie. Nu sunt. Motivele difera. Ele pornesc de la administratia desteaptasau nu, de la interes/dezinteres pentru banii europeni, la harnicia localnicilor. Sau nu.

Dar mai sunt motive independente de comune, de administratiile lor sau de conducerea judetului. De exemplu, unele au beneficiat de statut de zonade munte, altele nu. Unele au avut populatie prea micasau prea mare pentru anume finantari. Regulile stabilite de departe s-au rasfrânt asupra comunelor, dar nu numai. Ce ne facem cu satele apartinatoare oraselor, care nu au avut acces la finantarile rurale? Iata câteva dintre motivele pentru care existacomune sarace si bogate in Maramures. Și-n tara. Apoi, mai sunt alegerile politice facute de primari. Sau chiar alegerile firmelor de consultanta pentru câstigarea de proiecte. Dar mai e si alegerea facuta de sateni, aceea de a emigra in numar mare, la o treime din forta de munca, in alte parti ale lumii. Timpul a demonstrat caalegerea lor, justificata dealtfel, nu s-a rasfrânt asupra comunitatii: adica da, au aparut case si masini, dar drumuri, investitori, investitii, infrastructura, nici vorba.

Fara sa vrei, ajungi la exemple. Pe Culoarul Tisei, comuna Remeti, cu sute de oameni plecati inclusiv in Statele Unite, nu s-a dezvoltat precum Sapânta ce are turismul, ca Sarasaul ce avea apropierea de oras sau Câmpulung la Tisa, ce avusese ceva industrie. Pe Valea Viseului, Bocicoiu Mare sau Rona de Sus nu seamana nicicum cu Petrova sau cu Leordina, vorbind despre infrastructura si conditiile oferite oamenilor. Pe Valea Izei, la fel, Sacelul sau Bogdan Voda nu aduc cu niciuna dintre comunele de mai la vale, mult mai dezvoltate. Exact pe aceeasi logica, având probabil atuuri mai vizibile, Vadu Izei de pe Valea Marei sau Ocna Șugatag de pe a Cosăului intrec celelalte comune, ca dezvoltare. La fel se intâmpla de cealalta parte a Gutâiului, unde Farcasa de pe Culoarul Somesului bate inclusiv oraselele din zona, iar in Chioar, comune precum Miresu Mare sau Sacalaseni aproape termina total infrastructura de facut, spre deosebire de celelelate. Daca e sa pui un semn de egalitate intre comune, il poti pune eventual in zona Codrului, unde cam toata zona a fost vreme de decenii uitata de la marile investitii, drept pentru care diferentele intre comune sunt mici. Dar exista.

Dar reteta/logica noastra continua. În Fisculas, Dumbravita bate orice concurenta, fie Grosiul aproape lipit de oras sau Șisestiul. În Țara Lapusului, comune precum Vima Mica sau Baiut se caznesc sa supravietuiasca, in timp ce altele, gen Lapus sau Grosii Țiblesului fac investitii masive. Unele comune par a fi inghetat in timp, precum Cernestiul, unde nu se finalizeaza investitii incepute de peste 10 ani, in timp ce Copalnicul vecin face drumuri noi si pe Culmea Prelucilor.

Altfel spus, conteaza si gospodarul, si spatele avut si initiativa. Ba si incapatânarea. O dovedesc drumuri comunale mai bune ca cele judetene sau nationale, o dovedesc drumrui de legaturace pareau a fi de nerealizat, de la Botiza-Grosi la Petrova-Strâmtura, la Lapus-Grosii Țiblesului. De cealalta parte, o dovedesc parcuri finantate de Stat si neterminate, sedii de primarie neterminate, pârtii de schi lansate ca investitii cu mare zgomot si pe care se asterne praful si uitarea, la Cavnic sau Borsa.

Sandu RUJA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here